Republica Moldova impune taxe firmelor din Transnistria. Regimul fiscal se unifica pana in 2030
Autoritățile de la Chișinău taie o sursă majoră de finanțare neimpozitată pe linia de demarcație cu regiunea separatistă. Începând cu 1 iulie 2026, agenții economici aflați pe teritoriul din stânga Nistrului vor plăti taxe și impozite direct către bugetul Republicii Moldova. Banii nu se pierd în conturi guvernamentale oarecare, ci merg spre susținerea directă a populației din zonă.
Calendarul strict pentru firmele din stânga Nistrului
Valeriu Chiveri, vicepremierul moldovean, a pus pe masă planul exact al executivului. Iar tranziția fiscală nu lasă prea mult spațiu de manevră pentru regimul de la Tiraspol.
„Acest proces va fi unul treptat, începând cu 1 iulie 2026. Vor fi aplicate taxe pentru valoare adăugată și accize la bunurile accizabile. Este vorba despre alcool, despre produse de tutun și bunuri de lux„, a declarat oficialul de la Chișinău.
Dar ce înseamnă asta concret pentru economia regiunii? Până la urmă, să fim serioși, vorbim despre un teritoriu unde influențele pe care Rusia le are dictează de decenii regulile locale. Chișinăul vrea să schimbe direcția banilor, forțând firmele să intre într-un sistem legal unificat.
Factura reintegrării și banii europeni
Așa cum detaliază o analiză publicată marți de Newsweek, vicepremierul recunoaște deschis că reintegrarea costă enorm. Republica Moldova nu poate acoperi singură aceste cheltuieli.
„Gradual, va fi extins și întreg regimul fiscal va fi unificat la 1 ianuarie 2030. Din aceste fonduri, va fi creat și fondul de convergență. Mecanismul urmează să fie elaborat până la 1 august 2026 și intenționăm să utilizăm aceste fonduri acumulate pentru proiecte sociale și de infrastructură din regiunea transnistreană”, a explicat Valeriu Chiveri.
Factura finală rămâne uriașă.
Și exact aici intervine sprijinul extern. Dincolo de promisiuni politice, Chișinăul caută finanțare la Bruxelles pentru a acoperi nevoile de realipire a teritoriului (un proces urmărit cu mare atenție și de autoritățile de la București, dată fiind proximitatea punctului de frontieră Giurgiulești dintre România și Republica Moldova).
„Vom lucra activ și cu partenerii noștri. Dorim ca acest fond să fie completat și cu anumite contribuții din partea Uniunii Europene, ca organizație, dar și a statelor membrilor și a partenerilor. Dorim ca, prin acest fond, să creăm condiții care ar ridica nivelul de trai din partea stânga a Nistrului, în special pentru păturile vulnerabile, și ar egala, partial, veniturile cu cele pe care le au cetățenii Republicii Moldova care locuiesc pe malul drept”, a adăugat Chiveri, declarație citată de Agerpres.
Traficul zilnic peste granița nevăzută
Numai că realitatea din teren a luat-o deja înaintea deciziilor politice. Populația din Transnistria nu mai așteaptă fondurile speciale și își caută tot mai des de muncă direct la Chișinău sau în alte mari orașe din Moldova.
Cifrele arată că peste 25.000 de persoane trec zilnic așa-zisa frontieră internă dintre Transnistria și Republica Moldova. Oamenii merg la serviciu sau la școală, trecând peste barierele administrative impuse de separatiști.
Următorul pas procedural major pe dosarul transnistrean va avea loc la 1 august 2026, data limită la care guvernul moldovean trebuie să finalizeze mecanismul exact de funcționare pentru noul fond de convergență.
