Rogobete – inacțiunea costă sănătatea unei generații. Ce plan are ministerul
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, trage un semnal de alarmă dur cu privire la impactul pe care mediul digital îl are asupra sănătăţii mintale a tinerilor. Oficialul a afirmat, marți, în Parlamentul European, că expunerea constantă la online generează efecte cât se poate de reale, precum anxietate, depresie și izolare, fiind nevoie de o intervenție rapidă.
Un semnal de alarmă tras la Bruxelles
Prezent la o dezbatere esențială despre sănătatea mintală, ministrul a discutat problema alături de oficiali europeni precum Ştefan-Muşoiu, Roxana Mînzatu și Victor Negrescu, vicepreşedintele Parlamentului European. Tema centrală a fost una care, în cuvintele ministrului, „nu mai poate fi ignorată”.
Alexandru Rogobete a subliniat că pericolele sunt concrete și vizibile. „Expunerea constantă la conţinut online, presiunea socială şi lipsa unor mecanisme eficiente de protecţie generează efecte reale – anxietate, depresie, izolare”, a transmis ministrul. Iar miza este uriașă, pentru că lipsa de acțiune are consecințe directe. „Pentru că inacţiunea înseamnă costuri directe asupra sănătăţii unei generaţii. Iar sănătatea mintală este parte integrantă a siguranţei şi echilibrului unei societăţi”, a adăugat acesta.
Strategia Națională, colacul de salvare
Dincolo de a prezenta problemele, ministrul Sănătății a venit și cu o direcție clară de acțiune. Soluția propusă este una asumată la nivel de stat, o politică publică menită să contracareze efectele negative. „În intervenţia mea am prezentat nu doar provocările, ci şi direcţia clară în care mergem: integrarea sănătăţii mintale în Strategia Naţională de Screening şi Prevenţie, ca politică publică asumată la nivel de stat”, a anunțat Rogobete.
Dar ce înseamnă asta, concret, pentru tineri și părinți? Strategia, conform ministrului, include mai multe puncte cheie:
- Dezvoltarea unei reţele de centre de sănătate mintală, inclusiv unele dedicate special copiilor şi adolescenţilor.
- Intervenţie timpurie şi programe de prevenţie integrate direct în şcoli şi în comunităţi.
- Întărirea rolului pe care medicii de familie şi ambulatoriile îl au în identificarea precoce a problemelor.
- Reducerea stigmatizării asociate cu problemele de sănătate mintală și creşterea accesului la servicii specializate.
- Utilizarea responsabilă a tehnologiei pentru screening şi suport, fără însă a înlocui actul medical.
Tehnologia, un instrument, nu un substitut
E drept că tehnologia face parte din problemă, dar poate fi și parte din soluție. Numai că ministrul a ţinut să sublinieze un aspect esenţial, pentru a nu exista confuzii.
O clarificare necesară.
„Tehnologia trebuie să fie un instrument, nu un substitut. Relaţia directă dintre pacient şi specialist rămâne esenţială”, a explicat Alexandru Rogobete. aplicațiile și platformele online pot ajuta la identificarea unor riscuri, dar nu pot înlocui niciodată dialogul și tratamentul oferit de un specialist.
O reformă care cere răbdare
Schimbările au început deja să apară, însă ministrul avertizează că drumul este lung și complex. Nu există soluții magice, iar rezultatele nu vor apărea de pe o zi pe alta. Răbdarea și consecvența sunt vitale în acest demers.
„Lucrurile au început să se schimbe. Dar este important să spunem clar: reforma în sănătatea mintală nu se face peste noapte. Este un proces care cere consecvenţă, investiţii şi decizii ferme”, a conchis ministrul Sănătăţii.
