România a cerut NATO sprijin militar direct. Bucureștiul solicită sisteme antiaeriene după incidentul dronelor.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a solicitat marți sprijin militar direct din partea aliaților în cadrul Conferinței NATO de generare a capabilităților, desfășurată la Mons, în Belgia. Oficialul român a pus pe masa reprezentanților celor 32 de state membre problema dronelor rusești care pătrund în spațiul aerian național, cerând o implicare imediată pentru securizarea granițelor.

Dincolo de declarațiile diplomatice de rutină, miza acestei mutări este una cât se poate de concretă. România are nevoie urgentă de sisteme suplimentare de avertizare timpurie și apărare antiaeriană pentru a proteja populația civilă, în condițiile în care propriile programe de înzestrare (deși finanțate cu 3,5% din PIB) necesită timp pentru a fi livrate și operaționalizate complet pe Flancul Estic.

Acest demers oficial vine pe fondul incidentului grav produs vineri, 29 mai, când o dronă de proveniență rusească a explodat pe acoperișul unui bloc de locuințe din municipiul Galați. Evenimentul a marcat o escaladare a riscurilor de securitate la granița terestră cu Ucraina, forțând Bucureștiul să ceară o reacție aliată mai fermă.

RecomandăriNATO laudă România pentru modificarea legislației. Hub strategic militar pe flancul estic.

Vulnerabilități recunoscute la nivel înalt

Și totuși, cum s-a ajuns aici? Într-o postare publicată pe rețelele sociale, ministrul a explicat abordarea delegației române la comandamentul suprem al forțelor Aliate din Europa (SHAPE). E drept că autoritățile au evitat mult timp să vorbească public despre breșele din sistem, dar acum discursul s-a schimbat radical.

„România nu cere ajutor înainte de a face tot ceea ce ține de ea. […] Am discutat inclusiv despre ultimul incident de la Galați și despre cum au ajuns românii să simtă mirosul de explozibil adus de dronele rusești. Și am justificat de ce consider că este legitim că am solicitat sprijin. Am prezentat deschis modul în care ducem lupta antidronă în zona Dobrogei, cum folosim capabilitățile pe care le avem, ce vulnerabilități am identificat și, mai ales, ce măsuri am luat pentru a le acoperi.” – Radu Miruță, Ministrul Apărării Naționale

Soluții de avarie până la livrarea echipamentelor

Iar presiunea timpului este uriașă. Într-un material publicat marți după-amiază, Adevarul a relatat că Ministerul Apărării Naționale urmărește inclusiv atragerea de fonduri prin instrumentul european SAFE (Security Action for Europe) pentru a accelera dotarea armatei. Numai că birocrația militară se mișcă greu, iar procedurile de achiziție durează ani de zile.

RecomandăriSUA reduc sprijinul militar pentru NATO. Implicații pentru trupele din Europa.

Cifrele bugetare arată bine doar pe hârtie.

Până la urmă, realitatea din teren dictează ritmul operațiunilor. Oficialul român a subliniat că țara noastră investește masiv în propria securitate, dar a punctat o vulnerabilitate critică legată de termenele de producție din industria de armament mondială.

„România investește în propria apărare, însă timpul nu este în favoarea nimănui și până la livrarea capabilităților avem nevoie de sprijin din partea aliaților.” – Radu Miruță, Ministrul Apărării Naționale

Presiunea pe Flancul Estic

Dar oare vor răspunde aliații cu echipamente reale sau doar cu promisiuni la nivel declarativ? În cadrul întâlnirilor bilaterale cu reprezentanții militari acreditați la sediul din Belgia, s-au analizat evoluțiile din regiunea Mării Negre. Comunicatul oficial al ministerului arată că s-a reafirmat necesitatea unei abordări unitare „în fața provocărilor de securitate generate de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei”.

RecomandăriTrei avioane Eurofighter spaniole au aterizat în România. Misiune NATO cu 60 de militari

Decizia privind dislocarea unor noi sisteme aliate de apărare antiaeriană în România depinde acum exclusiv de negocierile tehnice din cadrul NATO. Până la o hotărâre clară la nivelul comandamentului de la Mons, spațiul aerian de la granița de est rămâne expus riscului de a fi survolat accidental de dronele implicate în conflictul ucrainean.