România a depășit 50 de zile fără guvern cu puteri depline.

La 25 iunie se împlinesc 51 de zile de când România nu are un guvern cu puteri depline, iar negocierile dintre partide și președintele Nicușor Dan nu au produs încă o formulă care să poată trece de Parlament.

Concret, blocajul intră într-o fază mai riscantă decât în urmă cu o săptămână: pe 30 iunie parlamentarii intră în vacanță, iar până la 1 septembrie vor fi greu de readus la lucru. Asta înseamnă că, dacă nu apare rapid o majoritate, orice nouă încercare de învestire devine mai complicată politic și logistic decât a fost până acum.

Prima consecință este asupra deciziilor care cer un guvern validat politic și o majoritate funcțională. În lipsa unui cabinet cu puteri depline, proiectele importante rămân dependente de acorduri punctuale între partide, iar riscul de amânare crește exact într-un moment în care blocajul poate afecta inclusiv PNRR.

Dar criza nu mai este doar despre numele viitorului premier. Ea a ajuns să redefinească relațiile dintre partide: fie PNL ajunge să susțină un guvern minoritar PSD, fie PSD votează instalarea unui executiv PNL-USR-UDMR. În ambele cazuri, partidul care nu dă premierul ar deveni indispensabil în Parlament.

Nicușor Dan a încercat deja două variante, dar niciuna nu a adunat majoritatea

Până acum, președintele Nicușor Dan a propus doi premieri, Eugen Tomac și Adrian Veștea, fără ca vreunul să fie asumat de partide ca soluție comună. Ultima tentativă a arătat și cât de departe este încă o majoritate stabilă.

Adrian Veștea, nominalizat de Nicușor Dan peste capul PNL, a obținut 189 de voturi în Parlament. Pragul necesar pentru învestire era de 233 de voturi, deci au lipsit 44 de voturi. Diferența nu este una marginală, ci arată că o simplă nominalizare prezidențială nu poate înlocui un acord politic înainte de vot.

Marți au avut loc noi consultări la Palatul Cotroceni, București, iar rezultatul lor nu este anunțat încă. Ce se știe până acum este că președintele a cerut partidelor să vină cu o majoritate guvernamentală, chiar și una de moment, tocmai pentru a evita repetarea eșecului de la votul pentru cabinetul Veștea.

Două formule de guvern minoritar sunt pe masă, iar ambele depind de adversari

Primul scenariu discutat este un guvern minoritar PSD, susținut de PNL, UDMR și grupul minorităților naționale. În această variantă, favorit pentru funcția de prim-ministru rămâne Sorin Grindeanu, șeful PSD.

Al doilea scenariu este un guvern minoritar PNL-USR-UDMR. Numai că această formulă nu poate trece singură de Parlament și ar avea nevoie de voturile PSD pentru a ajunge la cele 233 necesare. Cu alte cuvinte, indiferent cine dă premierul, cheia rămâne la partidul care stă în afara guvernării propriu-zise.

Ambele variante au un punct comun: un acord politic pentru trecerea proiectelor importante și promisiunea că nu va fi depusă moțiune de cenzură până la finalul anului. Miza practică este clară. Un guvern minoritar fără o asemenea garanție ar putea cădea la primul conflict bugetar sau la prima lege cu miză electorală.

Potrivit Libertatea, USR a propus și revenirea la rotativa guvernamentală, cu un premier PNL-USR-UDMR până anul viitor, urmat de un prim-ministru de la PSD. Formula ar împărți costul politic al guvernării între cele două blocuri, dar cere un nivel de încredere care a lipsit până acum din negocieri.

Vacanța Parlamentului poate transforma criza într-un blocaj de vară

Data de 30 iunie schimbă ritmul negocierilor. Dacă până atunci nu există o soluție, parlamentarii intră în vacanță și vor fi greu de adus la muncă până la 1 septembrie. Față de perioada obișnuită de sesiune, capacitatea de a convoca rapid plenul pentru o nouă învestire scade semnificativ.

Iar asta apasă direct pe calculele președintelui. După respingerea cabinetului Veștea, discuția despre alegeri anticipate a reapărut, însă Constituția pune condiții stricte: este nevoie de o a doua respingere a unei învestituri în 60 de zile. Fără o nouă nominalizare și fără un nou vot într-un termen util, și această opțiune rămâne greu de pus în practică.

Pentru economie și administrație, prelungirea interimatului înseamnă mai puțină capacitate de a împinge proiecte mari și mai multă dependență de înțelegeri temporare. Si pentru partide costul crește: fiecare zi fără cabinet stabil mută discuția de la negocierea funcțiilor la întrebarea cine răspunde pentru blocaj.

Ce nu este clar încă după consultările de marți

Nu a fost anunțat deocamdată rezultatul concret al consultărilor de marți de la Cotroceni, București. Nu este clar nici ce condiții exacte ar urma să conțină acordul politic cerut de președinte înaintea unei noi desemnări.

Dar două lucruri par deja conturate din informațiile disponibile până acum. Primul: Nicușor Dan încearcă să evite desemnarea unui nou premier fără garanții minime de susținere, după ce varianta Adrian Veștea a rămas cu 189 de voturi, cu 44 sub prag. Al doilea: Sorin Grindeanu rămâne favorit pentru postul de prim-ministru dacă se coagulează varianta unui guvern minoritar PSD.

Următorul test politic este simplu și apropiat: dacă înainte de 30 iunie nu apare un acord de majoritate, fie el și temporar, România va intra în vacanța parlamentară tot fără guvern cu puteri depline, după 51 de zile de blocaj la data de 25 iunie.