UDMR rămâne partid levier în criza guvernamentală. Cum poate înclina majoritatea pentru viitorul Cabinet

UDMR rămâne unul dintre actorii fără de care se calculează greu orice formulă de guvernare, într-un moment în care competiția dintre PSD, PNL și USR a mărit influența unui partid care stă, de regulă, peste pragul electoral de 6% și își conservă votul prin disciplină internă. În actuala criză, inclusiv întâlnirea lui Kelemen Hunor cu Sorin Grindeanu a fost citită politic drept o mișcare de păstrare a coaliției interimare, nu o simplă discuție de etapă.

Dincolo de anunț, miza este una foarte concretă pentru viitorul Cabinet: un partid mai mic decât PSD sau PNL poate înclina formarea majorității și poate condiționa intrarea la guvernare de portofolii și teme precise. Asta înseamnă, în practică, faptul că negocierile nu se duc doar pe nume de miniștri, ci și pe proiecte pentru zonele cu majoritate maghiară, pe infrastructură și pe revendicări legate de drepturile comunității maghiare.

Pentru restul partidelor, costul politic este clar. PSD și PNL au nevoie de stabilitate parlamentară într-un moment în care fostul guvern condus de Ilie Bolojan a căzut prin moțiune de cenzură, iar premierul desemnat Adrian Veștea (PNL) încearcă să adune o majoritate într-un peisaj cu tensiuni interne în PNL și cu pretenții ridicate din partea PSD. Iar UDMR își păstrează libertatea de mișcare tocmai fiindcă nu are interesul să intre într-o formulă fragilă, care ar eșua rapid și i-ar slăbi puterea de negociere la următoarea rundă.

Refuzul de a depinde de AUR, SOS sau POT limitează formulele de guvernare

Una dintre liniile cele mai ferme ale UDMR este refuzul de a ajunge la putere cu voturile partidelor suveraniste, după confruntările politice avute în trecut cu această zonă. În ecuația actuală, anularea voturilor AUR, SOS sau POT îi împiedică pe liderii Uniunii să ia în calcul o decizie privind un guvern minoritar PSD-UDMR.

Aici se vede de ce partidul are o influență mai mare decât ar sugera dimensiunea lui electorală. Dacă exclude sprijinul suveraniștilor și dacă marile partide nu reușesc singure să stabilizeze o majoritate, UDMR devine piesa fără de care multe variante rămân doar pe hârtie.

Miroslav Tașcu-Stavre, analist, a explicat că reticența UDMR ține și de calculul privind rezistența viitorului executiv.

„Cred că e și un calcul pe care cred că UDMR îl face, și anume faptul că nu e sigur dacă acest guvern va trece. Asta va slăbi capacitatea de negociere pentru oricare altă formulă de guvernare care va fi probabil propusă.”

Cu alte cuvinte, intrarea prea rapidă într-o formulă nesigură ar consuma exact avantajul pe care UDMR îl are astăzi: capacitatea de a spune da sau nu într-un moment în care ceilalți au nevoie de voturi disciplinate.

Influența UDMR nu vine doar din Parlamentul de la București, ci și din familia Popularilor Europeni

Un al doilea strat al puterii UDMR vine din apartenența sa, încă de la început, la familia Popularilor Europeni din Parlamentul European. Față de PNL, care a trecut la un moment dat din ALDE către Popularii Europeni, UDMR și-a fixat mai devreme această ancoră politică, pe o platformă mai la dreapta decât cea liberală și cu elemente conservatoare.

Potrivit Adevarul, această așezare europeană contează și în politica internă, fiindcă grupurile politice europene nu sunt doar etichete ideologice, ci și canale de influență între capitale și Bruxelles.

Miroslav Tașcu-Stavre a descris mecanismul prin care această apartenență depășește simplul calcul al numărului de europarlamentari.

„În general, există o influență la nivelul Parlamentului European, pentru că, pentru cei care nu-și cunosc foarte bine modul în care funcționează Parlamentul European, într-o structură supranațională, practic, acolo reprezentanții sunt reuniți pe familii politice. Și inclusiv accesul într-o familie politică nu e făcut doar pe baza unui calcul simplu electoral, de a avea mai mulți europarlamentari. Și, de foarte multe ori, grupurile politice sunt o platformă importantă pentru ideologii, sunt o platformă importantă pentru modul în care se structurează politica la nivel european și, în egală măsură, modul în care influențează politica națională.”

Și aici apare un avantaj suplimentar pentru UDMR: în timp ce marile partide românești își consumă energia în lupte interne, Uniunea păstrează o linie previzibilă atât la București, cât și în raport cu familia politică europeană din care face parte.

Ministerele contează fiindcă aduc bani și proiecte în teritoriu

În negocierile de guvernare, UDMR intră de obicei cu o agendă fixă. Aceasta vizează afirmarea drepturilor comunității maghiare, infrastructura și dezvoltarea locală în zonele unde etnicii maghiari sunt majoritari. De aceea, partidul caută constant un minister cu greutate, iar exemplul dat cel mai des este Ministerul Dezvoltării.

Față de partidele mari, care negociază pachete largi de putere, UDMR urmărește câteva puncte precise și ușor de verificat politic în teritoriu. Pentru administrațiile locale și pentru comunitățile pe care le reprezintă, diferența nu este una simbolică: ministerul potrivit înseamnă acces la finanțări și capacitate de a orienta proiecte.

Analistul Miroslav Tașcu-Stavre a rezumat această tactică astfel:

„UDMR-ul are de fiecare dată o agendă pe care o negociază atunci când intră la guvernare. Sunt poate majoritari, dar și au voturile, undeva peste pragul electoral de 6%, sunt foarte disciplinați și agenda ține mai degrabă de afirmarea unor drepturi ale comunității maghiare, de infrastructură și dezvoltare în care etnicii maghiari sunt majoritari. De asta au de fiecare dată și negociază un minister important, fie că este al dezvoltării, fie un alt minister. Dar întotdeauna, dacă ne uităm, aleg câștigătorii. Asta e o constantă a politicii postdecembriste.”

Numai că sursele publice disponibile până acum nu arată ce alt minister specific ar negocia UDMR în actuala rundă și nici cum s-ar suprapune acesta peste lista de miniștri dorită de PSD.

Relația cu Budapesta rămâne un factor de stabilitate, nu de ruptură

UDMR a ales, în ultimii ani, o poziție descrisă drept „relativ comodă” în relația cu Ungaria, orientându-se spre partidul lui Viktor Orbán, care a condus Ungaria 12 ani. Această opțiune reduce riscul unei confruntări politice directe peste graniță, într-un moment în care etnicii maghiari din România au și dublă cetățenie, și drept de vot la alegerile din Ungaria.

Analistul face referire la un nou premier al Ungariei care ar fi Péter Magyar, dar acest detaliu nu este confirmat oficial în datele disponibile. Ideea centrală rămâne însă aceeași: un lider de la Budapesta ar avea puțin de câștigat dacă ar ostiliza partidele etnice din România, Slovacia și Serbia, tocmai pentru că acestea reprezintă și un bazin electoral extern.

Iar această ecuație externă se suprapune peste una internă: cu PSD în căutarea unei ponderi dominante în viitorul cabinet și cu PNL afectat de propria criză, UDMR intră la masa negocierilor cu un avantaj pe care puține partide de 6% îl au. Poate contribui la formarea guvernului sau poate bloca formulele care depind de voturi pe care nu le acceptă politic.

În acest moment, nu a fost anunțată formula finală de majoritate și nici împărțirea portofoliilor din viitorul Cabinet Adrian Veștea.