România cere bani UE pentru apă: 5,2 mld. provin din ambalaje SGR
România a tras un semnal de alarmă în Europa. Fără fonduri dedicate în viitorul buget al Uniunii, proiectele esențiale pentru gestionarea apei riscă să rămână simple hârtii. Mesajul a venit direct de la ministrul Mediului, Diana Buzoianu, în timpul unei reuniuni cheie desfășurate în Cipru, conform Digi24.
Miniștrii mediului din UE s-au întâlnit la Lefkosia. Asta între 5 și 6 februarie. Pe agendă: teme fierbinți precum reziliența climatică și viitorul economiei circulare. Delegația României, conform unui comunicat al ministerului citat de Digi24, a pus pe masă o cerere fermă. Anume, prioritizarea investițiilor în sectorul apei pentru perioada 2028-2034.
Miza viitorului buget UE: De ce sunt banii pentru apă o urgență
Banii decid totul. Când se discută despre viitorul Cadru Financiar Multianual al UE, România vrea o garanție: apa nu trebuie uitată. Diana Buzoianu a insistat că nu e vorba doar de finanțarea unor conducte, ci de o viziune modernă ce include gestionare durabilă, cercetare și digitalizarea completă a sistemului. O cerere directă.
„Pentru România, este important ca viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034 să acorde fonduri specifice pentru proiectele legate de apă. Investiţiile ar trebui să se concentreze pe gestionarea durabilă a apei, dar şi pe cercetarea, inovarea şi digitalizarea în sectorul apei”, a declarat Buzoianu. Ministrul a adăugat că eforturile țării noastre în domeniu, inclusiv cooperarea peste granițe și protejarea infrastructurii, au nevoie de sprijin european concret pentru a fi cu adevărat eficiente.
„O poveste de succes”. Cum a impresionat România cu sistemul de garanție-returnare
Surprinzător sau nu, România nu s-a dus la negocieri doar ca să ceară. A venit și cu un model de bune practici. Unul care a atras atenția. Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) a fost prezentat ca o reușită, dovada că economia circulară funcționează la scară națională și aduce rezultate rapide, colectând deja peste 5,2 miliarde de ambalaje și scoțând cantități uriașe de plastic și sticlă din natură.
„Economia circulară nu mai este doar un obiectiv de mediu, ci o componentă critică care poate susţine economia naţională”, a punctat ministra Mediului, care a subliniat cum colaborarea dintre stat și privați a transformat SGR într-o reușită.
„Am prezentat în cadrul Consiliului informal implementarea SGR-ului, o poveste de succes care ne arată cum putem colabora alături de actorii privaţi pentru a scoate plasticul şi sticlele din natură şi a le refolosi prin reciclare”, a mai spus Diana Buzoianu.
Bucureștiul, viitoarea capitală europeană a reciclării?
Ambițiile nu se opresc aici. Deloc. Profitând de platforma din Cipru, Diana Buzoianu a lansat o invitație oficială tuturor miniștrilor. Destinația? București. Motivul? O conferință europeană de anvergură despre Sistemul Garanție-Returnare, programată pentru 18 martie 2026. Practic, se dorește crearea unui hub unde toți actorii cheie să împărtășească experiențe concrete, transformând succesul SGR într-un export de know-how la nivel european.
Dincolo de negocieri: Ce înseamnă, de fapt, „reziliența la apă”
Reziliența la apă. Sună tehnic. Dar ascunde o realitate pe care o știm toți. Schimbările climatice aduc fenomene extreme. Secete lungi. Apoi inundații devastatoare. Aceasta este noua normalitate, nu excepția. Solicitarea României pentru fonduri țintește exact aici: întărirea capacității țării de a face față acestor șocuri. Asta înseamnă orice, de la protejarea surselor de apă potabilă și modernizarea infrastructurii, până la sisteme de irigații mai bune și cooperare cu vecinii pe râurile comune. În fond, bătălia pentru bugetul UE este o bătălie pentru siguranța apei noastre.
