România derulează proiectul #DanubeFloodplain în vederea reducerii riscului la inundaţii

366
Cu ocazia Zilei Internaţionale a Dunării, în proiectul dedicat fluviului Dunărea, se evaluează trei tipuri de scenarii pentru identificarea în vederea restaurării zonelor natural inundabile ale fluviului şi ale principalilor săi afluenţi, informează Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR), cu ocazia Zilei Internaţionale a Dunării, marcată în fiecare an, pe data de 29 iunie.

„Mai puţin vizibil, dar la fel de important, Dunărea şi lunca sa joacă un rol esenţial în stabilizarea climei şi atenuarea efectelor schimbărilor climatice. Evenimentele hidrologice pe care le-am trăit în ultima perioadă ne amintesc faptul că este nevoie să oferim râurilor mai mult spaţiu de acumulare a apei şi să le redăm luncile inundabile. În calitate de lideri ai proiectului #DanubeFloodplain, echipele Administraţiei Naţionale „Apele Române”, împreună cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, alături de WWF-România, evaluează trei tipuri de scenarii pentru identificarea în vederea restaurării zonelor natural inundabile ale Dunării şi ale principalilor săi afluenţi. În acest fel, riscul la inundaţii în bazinul Dunării poate fi redus, simultan cu stimularea dezvoltării socio-economice şi îmbunătăţirea serviciilor ecosistemice”, a scris instituţia pe propria pagină de Facebook.

În fiecare an, la data de 29 iunie, cele 14 ţări din bazinul fluviului Dunărea celebrează împreună unul dintre cele mai mari sisteme fluviale din Europa. Ziua internaţională a Dunării este sărbătorită, în 2021, pentru a doua oară în condiţii speciale, potrivit www.danubeday.org.

În toate aceste state, manifestările dedicate acestei zile se desfăşoară, în vederea adoptării de măsuri şi strategii comune pentru protejarea fluviului european în faţa unor ameninţări diverse, precum fenomenele extreme (secetă sau inundaţii) sau poluări accidentale. De obicei, în zonele din apropierea malurilor fluviului sunt organizate, cu această ocazie, festivaluri, întâlniri publice, evenimente educative şi de divertisment.

În prezent, din cauza majorităţii restricţiilor privind adunările publice din întregul bazin al Dunării, aflate încă în vigoare ca urmare a pandemiei globale COVID-19, sărbătorile din 2021 ale Zilei internaţionale a Dunării s-au mutat marea majoritate în mediul online, ca şi anul trecut. În 2020, Ziua Internaţională a Dunării a avut ca temă: „#DiscoverDanube online!”. În 2021, Ziua Internaţională a Dunării are ca motto: „Descoperiţi Dunărea!”.

Această marcare a Zilei Internaţionale a Dunării a fost instituită după semnarea, în 1994, a Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea de către Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR). Documentul, semnat la 29 iunie 1994, la Sofia, în capitala Bulgariei, oferă cadrul de cooperare al guvernelor, organizaţiilor neguvernamentale, instituţii de cercetare şi industrie, această dată fiind marcată la nivel internaţional la propunerea ţărilor dunărene şi sub auspiciile Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea.

Oficiali ai statelor situate în bazinul Dunării (Austria, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Republica Moldova, România, Republica Slovacă, Slovenia şi Ucraina) şi din partea Comisiei Europene au semnat documentul, aducând în atenţia opiniei publice necesitatea protejării Dunării. Ulterior, Convenţia a fost semnată de Bosnia şi Herţegovina, Serbia şi Muntenegru. România este depozitarul Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.

În România, cu această ocazie, cele 11 administraţii ale Bazinului Apelor Dunării organizează reuniuni speciale dedicate celebrărilor Zilei Dunării. Alte evenimente pentru copii şi publicul general au ca scop conştientizarea importanţei Dunării şi a afluenţilor săi.

Dunărea este principalul fluviu european, care aduce numeroase beneficii economice ţărilor riverane şi împreună cu afluenţii săi formează unul dintre cele mai importante sisteme acvatice din Europa. Bazinul hidrografic al Dunării joacă un rol important în contextul politic, social, economic şi cultural, pentru dezvoltarea Europei Centrale şi de Sud-Est. Dunărea, al doilea fluviu ca lungime din Europa, traversează Austria, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Slovacia şi Slovenia. Din Munţii Pădurea Neagră din Germania şi până în Deltă, Dunărea parcurge 2.845 km.

În prezent, fluviul reprezintă o sursă importantă pentru alimentarea cu apă potabilă, apă pentru irigaţii şi industrie pentru cei peste 115 milioane de locuitori ai acestei regiuni. Comunităţile riverane Dunării se implică în acţiuni ecologice, educative, socio-culturale, sportive şi de recreere pentru protejarea acestui fluviu unic în Europa.

Aşadar, format în urmă cu milioane de ani, Dunărea este cel mai mare fluviu european care curge de la vest către est, fiind pe locul 28 ca debit în clasamentul mondial a râurilor. Dintre toate ţările, România este cea mai dunăreană, 98% din suprafaţă fiind bazinul receptor al Dunării. La vărsarea în Marea Neagră, Dunărea creează una dintre cele mai mari şi bine conservate zone umede din Europa: Delta Dunării, cu peste 5.000 de plante şi animale, conform datelor ANAR.

Sursa: agerpres
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata