În contextul financiar, Comisia Europeană va bloca toate decontările făcute de România pentru fonduri europene și va opri procedurile de absorție a fondurilor noi, dacă deficitul bugetar (programat deja să ajungă la 8% din PIB la final de 2024, deși bugetul a fost construit pe 6,9% din PIB) nu va începe să scadă pe fondul unor majorări substanțiale de taxe și impozite, susțin, pentru Economica, mai multe surse din diverse zone cu responsabilități în domeniu.
Din informaţiile acestora, autoritățile au fost informate oficial în legătură cu „măsurile de corecție” ce vor urma, printr-o somație trimisă de Comisia Europeană către Guvernul României. Dacă România nu pune în aplicare setul de măsuri dure promise CE, următorul pas va fi declanșarea procedurii de blocare a fondurilor europene, concomitent cu aplicarea de amenzi pe perioada în care deficitul iese din limita de 3% stabilită de Uniunea Europeană.
Următorul pas va fi declanșarea procedurii de blocare a fondurilor europene
În acest sens, Ministerul Finanțelor nu a răspuns oficial întrebărilor legate de dificultățile bugetare.
Mai precis, dacă România nu va aplica planul de redresare bugetară prezentat de Guvern celor de la Comisia Europeană și bazat în principal pe creșteri de taxe și impozite nu vom mai primi bani europeni și aceasta într-un moment în care fondurile de la UE, mai ales proiectele prin PNRR, au ajuns să fie unul dintre motoarele principale ale unei economii care gâfâie. Ar fi vorba, doar din PNRR, de pierderea unor finanțări care pot ajunge la un total de 28,4 miliarde de euro, dintre care 13,6 miliarde de euro bani nerambursabili. Parte din acești bani, ca și alte fonduri europene, au fost deja antamați în proiecte majore, cum ar fi cele de construcție de drumuri.
Este vorba de 28,4 miliarde de euro, dintre care 13,6 miliarde de euro bani nerambursabili
Ce a promis Guvernul celor de la CE ca să treacă „cu bine” peste alegeri? Creșteri masive de taxe, în fruntea listei. ” Ar fi trebuit să arate măcar o mică scădere a deficitului, dar acesta a crescut masiv”
Economica a scris, în premieră, despre creșterile de taxe și impozite pregătite de Guvern, transmise ulterior CE și comunicate și delegației FMI venite la București.
Majorarea impozitului pe salariu/venit de la 16% la 20% și a celui pe dividend la 10%, majorarea taxelor și impozitelor
Pe scurt, este vorba despre majorarea impozitului pe salariu/venit de la 16% la 20% și a celui pe dividend la 10%, majorarea taxelor și impozitelor pe bunuri și proprietăți, concomitent cu creșterea procentului din aceste impozite care merge la bugetul de stat și, nu în ultimul rând, majorarea TVA sau introducerea cotei progresive de impozitare. Sursele noastre spun că, cel mai probabil, se va merge pe cota progresivă, pentru că BNR nu agreează majorarea TVA, care ar avea un impact semnificativ asupra inflației.
De altfel, varianta cotei progresive este și cea dorită de CE, conform informațiilor noastre. Guvernul a promis că va aplica aceste măsuri din aprilie 2025 cerând o perioadă de grație pentru a depăși alegerile.
România și specialiștii CE se desfășoară un joc „de-a șoarecele și pisica”
Pentru cei din Ministerul Finanțelor și din Guvern în general, mesajul trimis de Comisia Europeană prin scrisoarea de avertisment nici măcar nu poate fi o surpriză, în condițiile în care de patru ani între România și specialiștii CE se desfășoară un joc „de-a șoarecele și pisica”,noi devenind, în 2020, singura țară UE care era supusă procedurii de deficit excesiv, explică sursele noastre.
Până în 2022, această procedură a fost suspendată, ca urmare a derogărilor primite pe perioada pandemiei , însă după aceea au reînceput discuțiile. Surse apropiate situației spun că autoritățile române au promis constant specialiștilor CE că vor reduce deficitele, însă acest lucru nu s-a întâmplat, ba chiar dimpotrivă. ” Ar fi fost suficient ca deficitul să scadă măcar puțin, pentru a arăta că face ceva. După cum știm, s-a întâmplat dimpotrivă, deficitul a explodat. De aceea CE nu va ezita ca, din aprilie, să ne blocheze fondurile, dacă nu se iau măsurile promise”, declară un specialist.
În plus față de majorea taxelor și unele măsuri de reducerea a cheltuielor, Guvernul României a transmis CE că, în 2025, va trebui să pună în aplicare două decizii ale Curții Constituționale (CCR), ambele vizând domeniul energiei. Sursele noastre susțin că Guvernul își asumă plata a 6 miliarde de euro în contul acțiunilor deținute de angajații Petrom. Curtea Constituțională a dat anul acesta o decizie favorabilă angajaților.
A doua decizie, care presupune plata a circa 1 miliard de euro, ține de restituirea sumelor colectate din suprataxarea producătorilor de energie.
Deficit record în 2024 și nevoie uriașă de împrumuturi. Perspectiva recesiunii e tot mai aproape.
Mesaj clar al guvernatorului Mugur Isărescu
„Așa cum arătam, România se află deja de 4 ani în procedură de deficit excesiv (peste 3%), iar anul acesta se va înregistra un record din acest punct de vedere. Deficitul planificat este de 8% din PIB, ceea ce înseamnă că necesarul de împrumut al statului este de aproape 240 de miliarde de lei. La nivelul lunii septembrie, deficitul atingea deja 5,45% din PIB, iar abia acum urmează cele mai grele luni, mai ales decembrie. Această situație nu mai poate continua, context în care Guvernul a promis CE că va lua măsurile amintite mai sus. O va face, însă, după alegeri, începând cu luna aprilie 2025. De altfel, în unul dintre cele mai dure și clare discursuri pe care le-a ținut până acum, guvernatorul Mugur Isărescu a transmis explicit că urmează o perioadă de austeritate.
Ştim că va urma o corecţie fiscal-bugetară. O ajustare în domeniul fiscal-bugetar care se va duce şi spre ajustare externă. Ambele deficite gemene sunt în jur de 8%. Este greu de spus că sectorul neguvernamental al contribui prea mult sau semnificativ la deficitele externe. Corecţiile care se vor face în ceea ce priveşte deficitul public se vor reflecta şi în deficitul extern. Nu avem date certe privind maniera în care se va face”, a spus Isărescu.
Mugur Isărescu: Orice corecție se face cu o ”strângere a curelei”, dar nu totdeauna, o strângere a curelei înseamnă neapărat ceva dramatic
Ceea ce a lăsat guvernatorul să se înțeleagă este legat de faptul că orice corecție se face cu o ”strângere a curelei”, dar că nu totdeauna o strângere a curelei înseamnă neapărat ceva dramatic și că se poate face și printr-un soi de dietă, iar România trebuie să treacă prin această dietă pentru a-și corecta deficitele gemene, iar această corecție se poate duce și în extern, uneori chiar în plan social.
Pe de altă parte, cifrele oficiale privind evoluția PIB, precum și prognozele analiștilor, arată că suntem tot mai aproape de o scădere economică decât de o revenire la cifre mai înalte. Produsul intern brut nu s-a modificat în trimestrul trei al acestui an, comparativ cu trimestrul anterior, pe serie ajustată sezonier, în timp ce faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, PIB a scăzut cu 0,2%, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
„Produsul intern brut în trimestrul III 2024 nu s-a modificat, în termeni reali, comparativ cu trimestrul II 2024. Produsul intern brut a înregistrat o creştere de 1,1% faţă de acelaşi trimestru din anul 2023 pe seria brută şi o scădere de 0,2% pe seria ajustată sezonier”, se arată în comunicatul INS.
Sursa – www.economica.net
