România intră cu alte 10 state în programul NATO pentru Saab GlobalEye. Ce se schimbă după înlocuirea flotei AWACS
NATO a anunțat, la Summitul de la Ankara, intrarea într-un program comun pentru achiziția unei noi flote de avioane de avertizare timpurie Saab GlobalEye, la care participă România și alte 10 state aliate. Programul este gândit să înlocuiască actuala flotă AWACS și să întărească supravegherea aeriană, terestră și maritimă a Alianței.
Față de actuala flotă AWACS, noul sistem este prezentat ca un pas înainte prin capacitatea de a urmări din aceeași platformă amenințări diferite, de la roiuri de drone la rachete balistice și rachete de croazieră. Pentru România, aflată pe flancul estic al NATO, miza ține de un răspuns mai rapid la amenințări care s-au înmulțit în regiune, nu doar de înlocuirea unor aeronave cu altele noi.
În proiect intră Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, România și Suedia. Anunțul a fost făcut la Forumul Industriei de Apărare, organizat pe marginea summitului, iar inițiativa este descrisă printre cele mai importante programe de modernizare a capacităților NATO de avertizare timpurie și supraveghere din ultimii ani.
Pentru partea română, implicația directă este participarea la un sistem comun care extinde supravegherea pe trei domenii în același timp. Asta contează mai ales pentru un stat de frontieră al Alianței, unde monitorizarea spațiului aerian nu mai poate fi separată de mișcările de la sol sau de pe mare (în arhitectura actuală de securitate, aceste semnale ajung împreună în evaluarea unei amenințări).
Noua platformă intră într-o zonă în care NATO caută răspuns la drone și rachete
GlobalEye este prezentat ca un sistem de supraveghere multidomeniu, capabil să detecteze și să urmărească mai bine amenințări complexe. Lista dată de NATO include roiuri de drone, rachete balistice și rachete de croazieră, adică exact tipurile de vectori care pun presiune pe apărarea aeriană clasică.
Când o alianță militară schimbă un sistem de avertizare timpurie, efectul nu se vede doar în numărul de aeronave, ci în calitatea informației primite mai devreme. Pentru statele din est, între care și România, un tablou mai complet al spațiului de luptă poate conta în minutele care preced o decizie de interceptare, alertare sau redislocare a forțelor.
Potrivit Economica, proiectul este construit și ca exemplu de cooperare industrială transatlantică, cu rol principal pentru industriile europeană și canadiană și cu contribuții americane. Această formulă este relevantă într-un summit în care liderii NATO au discutat și reducerea dependenței de China în lanțurile de aprovizionare.
Costul estimat există la nivel de aeronavă, nu și pentru contribuția României
Negocierea este încă legată de preț și de termenele de livrare. Estimarea menționată pentru GlobalEye este de 400-450 milioane USD per aeronavă. Fără numărul total de aparate din flotă și fără împărțirea contribuțiilor între cele 11 state, această sumă nu poate fi tradusă, deocamdată, într-o notă de plată pentru România.
Nici calendarul exact pentru partea română nu este anunțat separat. Informațiile disponibile arată doar că livrările ar putea începe în 2030. Nu este precizat câte avioane va cumpăra NATO în total și nici dacă vreun aparat va fi alocat formal unui anumit stat participant.
Lipsește și partea operațională care ar interesa direct industria de apărare și structurile militare din România: nu apare, până acum, un rol anume pentru mentenanță, operare sau suport tehnic pe teritoriul românesc. În schimb, faptul că programul este prezentat ca proiect industrial transatlantic lasă deschisă competiția pentru participare în lanțul de producție și suport.
Summitul de la Ankara leagă achiziția de o NATO mai europeană
Decizia vine într-un moment în care Alianța discută angajamente financiare mari și caută soluții pentru a reduce dependența de securitatea americană. În acest cadru, noul sistem de avertizare timpurie este introdus ca parte a angajamentelor de dezvoltare a capabilităților și a cooperării industriale.
România apare aici într-o dublă postură. Pe de o parte, ca stat de pe flancul estic, interesat direct de întărirea supravegherii și descurajării. Pe de altă parte, ca țară care intră într-un proiect în care industriile europeană și canadiană au rol principal, iar aportul american rămâne prezent. Formula spune mult despre direcția în care încearcă să se miște NATO: mai multă capacitate europeană, fără ruperea legăturii transatlantice.
Iar fundalul economic nu este secundar. La același summit s-a discutat despre vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare și despre dependența de materii prime și tehnologii controlate de China. Pentru România, care este indicată ca țară-cheie pe flancul estic și găzduiește proiecte strategice, această repoziționare poate conta dincolo de apărarea strict militară.
În paralel începe și un proiect separat pentru capabilități naționale
Pe lângă programul comun GlobalEye, opt state aliate au lansat și un proiect separat de cooperare pentru dezvoltarea unor capabilități naționale de avertizare timpurie aeropurtată. Cele două piste arată că NATO merge simultan pe soluția colectivă și pe întărirea instrumentelor naționale.
Pentru România, semnalul este că apărarea aeriană și supravegherea nu mai sunt tratate ca o nișă tehnică, ci ca zonă centrală a descurajării. Când amenințările invocate oficial sunt dronele, rachetele balistice și rachetele de croazieră, investiția într-un sistem de avertizare timpurie devine una dintre piesele care decid cât de repede vede Alianța un risc și cât de repede reacționează.
Livrările pentru noua flotă Saab GlobalEye ar putea începe în 2030, iar negocierile sunt încă legate de prețul estimat la 400-450 milioane USD per aeronavă și de arhitectura finală a programului.
