România, Moldova și Ucraina au format o alianță de securitate cibernetică.

Rusia a investit echivalentul a 2% din PIB-ul Republicii Moldova pentru a influența alegerile și a destabiliza țara. Cifra, prezentată recent de președinta Maia Sandu, nu este o speculație, ci o estimare a serviciilor de la Chișinău și arată miza uriașă a războiului invizibil purtat la granița de Est a Europei. Ca răspuns direct la acest tip de agresiune, România, Moldova și Ucraina au pus pe hârtie un pact istoric: „Alianța Cibernetică pentru Reziliență Regională”. Semnat vinerea trecută la Kiev, acordul creează un scut digital comun împotriva unui adversar care nu mai atacă doar cu tancuri, ci și cu viruși informatici, troli și campanii de dezinformare.

O alianță forjată în război

Vineri, 20 februarie 2026, la Kiev, în cadrul Forumului Internațional de Reziliență Cibernetică, s-a oficializat o colaborare care funcționa deja în spatele scenei. Dan Cîmpean, directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) din România, Mihai Lupașcu, șeful Agenției de Securitate Cibernetică (ASC) a Republicii Moldova, și Nataliia Tkachuk, secretar al Centrului Național de Coordonare a Securității Cibernetice (NCSCC) al Ucrainei, au semnat memorandumul care înființează noua structură. Ideea nu e nouă. Ea a fost discutată prima oară la o întâlnire a președinților celor trei state la Odesa și a prins contur în iulie 2025, la Cernăuți, unde s-a convenit intensificarea eforturilor comune.

Scopul declarat este consolidarea rezilienței în fața amenințărilor cibernetice și a celor hibride. Piesa de rezistență a alianței este, fără îndoială, experiența Ucrainei. Confruntată de patru ani cu un război total, Ucraina a devenit un laborator global al apărării cibernetice, iar acum, această expertiză unică va fi integrată direct în sistemele de apărare ale României și Moldovei. După cum a spus Nataliia Tkachuk, nu este vorba doar despre faptul că „avem același dușman”, ci și despre „aceleași valori și o înțelegere comună că numai împreună putem reuși”.

RecomandăriPatru linii electrice din România alimentează Moldova după un atac în Ucraina

Amenințarea 1: Războiul cognitiv și interferența electorală

Cea mai perfidă amenințare nu blochează servere, ci manipulează minți. Președinta Maia Sandu a descris acest fenomen drept „cel mai dificil” de combătut: războiul cognitiv. La Conferința de Securitate de la München, ea a oferit detalii concrete despre cum a acționat Rusia în Moldova. Pe lângă fondurile masive folosite pentru a „mitui alegătorii”, infrastructura digitală a alegerilor a fost supusă unui asalt fără precedent. Site-ul Comitetului Electoral Central a fost ținta a aproape 1 miliard de mesaje rău intenționate într-o singură zi, cu scopul de a-l bloca și de a „discredita alegerile”.

Aceste campanii de dezinformare, care vizează denigrarea instituțiilor statului și a parcursului pro-european, sunt o prioritate absolută pentru noua alianță. Nu întâmplător, în cadrul unui exercițiu comun desfășurat anul trecut la Ivano-Frankivsk, experții din cele trei țări au simulat exact astfel de scenarii, exersând răspunsuri coordonate la campanii de dezinformare și operațiuni sub acoperire. Alianța va facilita schimbul rapid de informații despre narativele false și rețelele de propagandă, permițând un răspuns comun și rapid pentru a le contracara.

Amenințarea 2: Atacurile asupra infrastructurii critice

Un atac cibernetic reușit asupra unei rețele electrice, a unui sistem bancar sau a unui port poate paraliza o țară mai eficient decât un bombardament. Protejarea infrastructurilor critice este un pilon central al memorandumului semnat la Kiev. Ucraina a simțit pe pielea ei ce înseamnă acest tip de sabotaj, rețelele sale energetice fiind o țintă constantă a hackerilor ruși de la începutul invaziei. Această experiență dură este acum transferată direct către partenerii români și moldoveni.

„Securitatea cibernetică este un sport de echipă. Și numai împreună, ca o echipă unită și determinată, putem reuși cu adevărat.”
– Nataliia Tkachuk, secretar al NCSCC Ucraina

Cooperarea nu se limitează la energie. Exercițiile comune, precum cel organizat de Misiunea de Consiliere a UE (EUAM), au inclus simulări de atacuri asupra sistemelor de transport, comunicații și servicii financiare. Obiectivul este crearea unor protocoale comune de răspuns la incidente transfrontaliere. De exemplu, un atac care vizează sistemul energetic al Moldovei ar putea afecta și rețeaua din România. Prin noua alianță, echipele de intervenție din cele trei țări vor putea coopera în timp real, partajând date și instrumente pentru a izola și neutraliza amenințarea mult mai rapid.

RecomandăriAnunțul oficial al Moscovei despre unirea cu România. Republica Moldova

Amenințarea 3: Operațiunile statale coordonate

În spatele majorității atacurilor complexe nu se află hackeri izolați, ci agenții sponsorizate de state. Declarațiile oficialilor nu lasă loc de interpretări. Când se vorbește despre un „inamic comun” și despre contracararea unui „război de agresiune ilegal și neprovocat”, ținta este clară: Federația Rusă. Aceste operațiuni statale sunt complexe, au resurse practic nelimitate și un impact transfrontalier.

RecomandăriCinci state din UE propun ca Ucraina și Republica Moldova să adere cu drepturi reduse

Alianța este gândită ca o structură permanentă de cooperare operațională. Asta înseamnă mai mult decât schimb de emailuri. Înseamnă dezvoltarea de proiecte comune de cercetare și inovare, utilizarea de tehnologii avansate și, cel mai important, asistență reciprocă. „Putem învăța foarte multe unii de la alții”, a declarat Dan Cîmpean, directorul DNSC, subliniind că parteneriatul este unul simetric. România și Moldova beneficiază de expertiza de război a Ucrainei, în timp ce oferă la schimb resurse și cunoștințe acumulate ca state membre sau candidate la UE.

Mihai Lupașcu, directorul ASC Moldova, a confirmat că această cooperare „este deja în desfășurare de ceva timp”, iar memorandumul nu face decât să o consolideze. Pe scurt, cele trei țări creează o nouă arhitectură regională de securitate, un front unit care face spațiul cibernetic al regiunii Mării Negre mult mai greu de penetrat. Angajamentul este de a transforma alianța într-un „model de urmat în regiune și la nivel european”, un prim bastion digital în fața agresiunilor venite din Est.