România țintește 233,59 km de autostradă și drum expres până în 2026. Unde este riscul major după luna august
Un document de lucru al Ministerului Transporturilor pune pe listă 15 porțiuni de autostradă și drumuri expres, cu o lungime totală de 233,59 kilometri, care ar putea fi deschise până la finalul anului 2026. Dacă obiectivul va fi atins, România ar trece peste nivelurile indicate pentru anii precedenți, după ce în 2023 au fost deschiși 13,5 kilometri, în 2024 aproape 200 de kilometri, iar în 2025 încă 146 de kilometri.
Mai precis, presiunea cea mai mare se strânge pe două fronturi care se leagă între ele: A7, unde finanțarea prin PNRR acoperă lucrările doar până la Bacău și se oprește în august, și A0 Nord, unde există segmente terminate sau aproape terminate care nu pot fi folosite complet din cauza conexiunilor lipsă. Pentru trafic, diferența este simplă: un kilometru deschis fără nod funcțional ajută puțin, iar un lot întârziat poate ține blocat un tronson întreg.
A7 poate aduce cei mai mulți kilometri, dar și cel mai mare risc după august
Autostrada Moldovei A7 concentrează cea mai mare parte a speranțelor pentru acest an și, în același timp, cea mai mare vulnerabilitate financiară. Lotul 3 Răcăciuni – Bacău, cu 21,52 kilometri, are cea mai clară șansă să fie terminat până la sfârșitul lunii august.
Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro Infrastructură, a rezumat problema care începe imediat după acel termen.
„PNRR se termină în august. În PNRR este până la Bacău”
Asta înseamnă că porțiunile de după Bacău vor depinde de surse de finanțare care trebuie asigurate rapid. Dacă apar blocaje administrative, șantierele pot pierde ritmul exact în zona în care statul încearcă să adune cei mai mulți kilometri până la final de an.
Lotul 2 Domnești Târg – Răcăciuni, de 25,50 kilometri, ar putea fi inaugurat într-un scenariu optimist la final de an. Pentru loturile de pe tronsonul Bacău – Pașcani, perspectiva este mai slabă: deschiderea ar putea aluneca spre primăvara anului viitor. Iar pentru economie, întârzierea nu înseamnă doar trafic greu ținut mai mult timp pe drumurile actuale, ci și presiune suplimentară pe buget dacă finanțarea europeană nu este înlocuită la timp.
A0 Nord are un lot gata, dar fără utilitate completă
Pe Autostrada de Centură A0 Nord, Lotul 4, cu 4,47 kilometri, este finalizat fizic. Totuși, segmentul nu poate fi folosit la capacitatea așteptată din cauza întârzierilor de pe loturile vecine și a conexiunilor nefuncționale. Asociația Pro Infrastructură l-a descris drept un „muzeu”, formulă care arată exact problema: infrastructură construită, dar fără efectul promis în trafic.
Lotul 1, cu 17,5 kilometri, vizează o deschidere parțială între DN1A și DN1 la finalul verii, iar finalizarea completă este estimată pentru noiembrie-decembrie. Chiar și așa, deschiderea integrală a A0 rămâne incertă din cauza întârzierilor tehnice de pe Lotul 3, care are 8,6 kilometri.
Potrivit Libertatea, tocmai aici se vede una dintre slăbiciunile cronice ale marilor proiecte rutiere: nu lipsesc doar kilometrii, ci și legăturile care transformă un tronson într-o rută utilă. Pentru șoferi și pentru transportatori, efectul se traduce în timp pierdut pe rute ocolitoare chiar și atunci când o porțiune de autostradă este gata pe hârtie.
Transilvania și vestul țării pot ridica totalul de la final de an
Pe Autostrada Transilvania, segmentele 3A2 Nădelu – Mihăești și 3B1 Mihăești – Zimbor, care însumează 24,58 kilometri, ar putea fi deschise în noiembrie sau decembrie. Condiția este păstrarea mobilizării constructorilor turci pe zonele afectate de alunecări de teren, adică exact pe punctele unde ritmul se poate rupe cel mai ușor.
Tronsonul Zimbor – Poarta Sălajului, cu 12,24 kilometri, este prezentat ca unul dintre cele mai avansate proiecte din regiune și se află aproape de recepție. Secțiunea Suplacu de Barcău – Chiribiş, de 26,35 kilometri, are la rândul ei șanse reale să închidă lucrările în această toamnă, chiar dacă depășește termenul inițial.
Aici miza este dublă. Fiecare lot deschis crește lungimea rețelei și reduce presiunea pe drumurile naționale, dar fiecare lună de întârziere mută costurile în exercițiul bugetar următor și erodează credibilitatea statului într-un moment în care marile șantiere au nevoie de continuitate, nu de pauze.
Brăila – Galați vine după doi ani de întârziere
Drumul Expres Brăila – Galați, cu 10,77 kilometri, ar urma să fie dat în circulație la finalul acestui an. Proiectul vine după o întârziere majoră de doi ani, detaliu relevant pentru că arată cât de ușor se pot muta termenele chiar și pe segmente relativ scurte.
Față de loturile mari de pe A7 sau A0, aici lungimea este mult mai mică, dar importanța practică rămâne ridicată. Un drum expres între două centre urbane apropiate poate scoate trafic greu din zone aglomerate și poate reduce timpii de transport pe o relație folosită intens de companii și navetiști.
Ținta există pe hârtie, dar cheia rămâne finanțarea după PNRR
Accelerarea din ultimii doi ani a schimbat clar ritmul infrastructurii rutiere. Diferența se vede în comparația cu 2023, când rețeaua a crescut cu doar 13,5 kilometri, față de aproape 200 de kilometri în 2024 și 146 de kilometri în 2025. Documentul de lucru al Ministerului Transporturilor ridică acum miza la 233,59 kilometri până la finalul lui 2026.
Dar obiectivul depinde de două condiții care nu sunt echivalente. Prima ține de execuție: mobilizarea constructorilor, zonele cu alunecări, nodurile și conexiunile lipsă. A doua ține de bani: după august, mai ales pe A7, continuitatea nu mai poate fi susținută doar din finanțarea deja asigurată prin PNRR.
Faptul concret care urmează să decidă dacă 2026 devine un nou an-record este acesta: ce loturi reușesc să treacă de pragul lunii august cu finanțare sigură și ce segmente ajung la recepție în noiembrie-decembrie, când pe listă se află inclusiv A0 Nord, loturile din Transilvania și Drumul Expres Brăila – Galați.
