Românii se îndepărtează de economiile în lei şi preferă valuta străină în detrimentul leului

De ce fug românii de economiile în lei, ce spun cifrele oficiale despre depuneri și credite în acest an? Astfel, peisajul financiar din România a suferit modificări notabile încă din prima parte a anului 2025. Schimbările de comportament în economisire și creditare indică o preferință tot mai clară pentru valuta străină în detrimentul leului. Datele prezentate de Banca Națională a României conturează o realitate financiară în care populația și companiile reacționează la presiunile inflaționiste și la incertitudinile globale prin mutarea resurselor în instrumente mai stabile.
Românii fug de economiile în lei!
Încă din primele luni ale anului 2025, depozitele bancare totale din România au suferit o diminuare de peste 3 miliarde RON, ajungând la 629,2 miliarde RON în luna iunie. Scăderea a fost alimentată în special de retragerile din economiile în lei, în timp ce depozitele în valută au înregistrat un salt important.
Iar depozitele în moneda națională, care încă formează aproximativ două treimi din total, au scăzut cu 20 miliarde RON, stabilindu-se la 423,6 miliarde RON.
În contrast, sumele păstrate în valută au crescut cu 17 miliarde RON, atingând 205,5 miliarde RON.
Practic, diferențele sunt reflectate și în dinamica împrumuturilor. În iunie, creditele în lei au crescut cu 2,9% față de aceeași lună a anului trecut, în scădere față de +10,8% în decembrie. În schimb, împrumuturile în valută au cunoscut o accelerare considerabilă: +18,5% în iunie, față de +9,6% la finalul lui 2024.
Creditarea în valută accelerează: impactul cursului valutar și comportamentul companiilor
Astfel, la final de iunie 2025, volumul total al creditelor acordate sectorului privat a ajuns la 436,9 miliarde RON (aproximativ 86 miliarde EUR), reprezentând o creștere de 9,1% în ritm anual. Creditele în lei (304,7 miliarde RON) acoperă 70% din total și au crescut cu 10% față de anul anterior.
Cu toate acestea, comparativ cu luna mai, ritmul anual s-a domolit (de la 9,7% la 9,1%). Creditele în valută (132,2 miliarde RON) au fost contractate preponderent de companii și instituții financiare non-monetare (115,7 miliarde RON), înregistrând o creștere de 7% – dublu față de ritmul de 3,3% observat în decembrie 2024.
În luna iunie, creditele în lei s-au majorat cu 3,2 miliarde RON, în timp ce cele în valută au crescut cu 2 miliarde RON. O parte din această evoluție a fost generată de aprecierea monedei euro, care a contribuit cu 0,3% din avansul lunar de 1,5% al creditelor valutare. Totodată, împrumuturile în lei au crescut cu 1,1% față de luna precedentă.
Context internațional și adaptări necesare: cum răspund băncile și consumatorii
Tendințele de migrație de la economii în lei către valută pot fi explicate printr-o combinație de factori globali și locali. De la incertitudini macroeconomice la fluctuații valutare, românii aleg siguranța oferită de moneda străină.
Chiar dacă economia internă dă semne de stabilitate, lipsa încrederii în moneda națională și inflația persistentă conduc populația către alternative considerate mai „sigure”. De cealaltă parte, mediul de afaceri preferă creditele în valută, mai ales pentru investiții sau finanțări pe termen mediu și lung.
În acest context, băncile românești sunt provocate să-și ajusteze rapid oferta. Produsele financiare competitive, mai ales cele denominate în valută sau cu dobânzi flexibile, vor câștiga tot mai mult teren. Strategia comercială trebuie însoțită de un efort educațional, pentru ca publicul larg să înțeleagă riscurile legate de variațiile de curs valutar.
Ce urmează pentru sectorul bancar: direcții, riscuri și oportunități
Pe termen scurt, este probabil ca românii să continue să economisească în valută, mai ales dacă presiunile inflaționiste și incertitudinile externe se mențin. Astfel, băncile trebuie să regândească abordările tradiționale și să diversifice oferta pentru a păstra și atrage noi clienți.
Specialiștii avertizează că, fără o abordare echilibrată, expunerea crescută la împrumuturi în valută poate crea vulnerabilități. De aceea, este vital ca instituțiile financiare să mențină o capitalizare solidă și să își gestioneze cu prudență portofoliile.
În ciuda provocărilor, sectorul bancar din România rămâne stabil. Majoritatea instituțiilor sunt bine capitalizate și dispun de rezerve adecvate. O notă pozitivă vine și din partea diversității produselor disponibile – conturi de economii, credite adaptate nevoilor actuale și opțiuni pentru depozite în multiple valute.
Aceste schimbări din peisajul financiar românesc sunt generatoare de noi tendințe, care pot redefini modul în care românii interacționează cu instituțiile financiare. Conștientizarea riscurilor și beneficiarea de informații corecte sunt esențiale în această tranziție, atât pentru consumatori, cât și pentru băncile care caută să își mențină relevanța într-un climat economic tot mai complex.
Sursa: financiarul.ro







