Roxana Mînzatu a lansat primul Cadru european pentru alfabetizare în inteligență artificială

Roxana Mînzatu (comisar european și vicepreședintă a Comisiei Europene) a anunțat lansarea primului Cadru european pentru alfabetizare în inteligență artificială, un ghid comun destinat școlilor primare din Uniunea Europeană. Noutatea mută discuția din zona promisiunilor despre digitalizare către o întrebare mai concretă pentru statele membre: cine îl pune în practică în clase și cu ce resurse.

Dincolo de anunț, miza pentru România ține mai puțin de existența documentului și mai mult de capacitatea sistemului școlar de a-l folosi. Într-un sistem de educație descris de ani buni prin subfinanțare, rezultate slabe, abandon școlar și analfabetism funcțional, un nou cadru european poate deveni fie un reper util pentru profesori, fie încă un standard greu de aplicat dacă nu este urmat de formare, echipamente și continuitate administrativă.

Anunțul făcut de comisarul european privește școlile primare din întreaga Uniune Europeană, deci și ciclul în care se formează deprinderile de bază ale elevilor. Aici apare prima consecință practică: alfabetizarea în inteligență artificială nu mai este tratată ca o temă rezervată liceului sau facultății, ci ca o competență care ar urma să fie introdusă de la vârste mici (adică în etapa în care copiii învață deja să lucreze cu informația și cu instrumente digitale).

România intră în acest proiect european cu un sistem școlar vulnerabil

Pentru familii și pentru piața muncii, problema nu este dacă inteligența artificială va influența educația, ci dacă școala va reuși să țină pasul. România pornește dintr-un context nefavorabil: subfinanțarea educației a fost asociată cu rezultate slabe, abandon școlar și analfabetism funcțional, iar aceste carențe se văd mai târziu în costurile suportate de părinți, în nevoia de meditații și în dificultatea companiilor de a găsi angajați bine pregătiți.

Iar un ghid european comun ar putea reduce o parte din decalajele dintre state doar dacă este tradus în practică locală. Asta înseamnă profesori pregătiți, acces la tehnologie și reguli clare despre ce trebuie să știe elevii la fiecare vârstă. Fără aceste etape, un document comun la nivelul Uniunii riscă să rămână mai degrabă o intenție de modernizare decât o schimbare vizibilă în clasă.

Potrivit Antena3, Roxana Mînzatu a anunțat că acesta este primul Cadru european pentru alfabetizare în inteligență artificială, gândit pentru școlile primare din Uniunea Europeană. Informațiile publicate până acum nu precizează însă când va exista o variantă adaptată explicit pentru România, nici ce alocări financiare, umane sau tehnologice ar urma să primească statele membre pentru implementare.

Ce ar trebui să urmeze după lansare, dar încă nu a fost anunțat

Din acest punct începe partea care contează pentru directori, profesori și părinți. Nu a fost anunțat încă cine va coordona formarea profesorilor pentru utilizarea și predarea noțiunilor legate de inteligența artificială în baza noului cadru. Nu este clar nici dacă sarcina va reveni exclusiv ministerelor educației din statele membre sau dacă Bruxellesul va veni cu mecanisme comune de sprijin.

Dar tocmai aici se joacă eficiența proiectului. Într-o școală primară, introducerea unui astfel de ghid nu înseamnă doar un nou capitol în programă. Înseamnă profesori care pot explica pe înțelesul copiilor cum funcționează instrumentele digitale, cum se verifică o informație și unde apar riscurile folosirii automate a unor sisteme. Dacă aceste competențe lipsesc la catedră, elevul va întâlni tehnologia mai întâi pe telefon sau pe platforme comerciale, nu într-un cadru pedagogic controlat.

Nu au fost făcute publice nici obiectivele specifice de alfabetizare în inteligență artificială pentru fiecare categorie de vârstă din învățământul primar. Fără acest detaliu, școlile nu pot ști încă dacă se discută despre noțiuni elementare de funcționare a tehnologiei, despre siguranță digitală, despre gândire critică în raport cu răspunsurile generate automat sau despre toate aceste componente împreună.

Continuitatea politică poate decide dacă ghidul ajunge sau nu la clasă

În România, orice proiect nou din educație se lovește de o problemă veche: lipsa de continuitate politică. Schimbările frecvente de la nivel ministerial au afectat în ultimii ani coerența reformelor, iar acesta este unul dintre riscurile reale și pentru noul cadru european. Dacă aplicarea lui va depinde de decizii succesive, fără o asumare administrativă stabilă, implementarea poate întârzia sau poate arăta diferit de la un județ la altul.

Și miza depășește școala. Un început mai bun al alfabetizării digitale și al înțelegerii inteligenței artificiale poate conta, pe termen lung, pentru competitivitatea economică a Uniunii Europene și pentru piața muncii. Statele care introduc mai repede astfel de competențe au șanse mai mari să reducă decalajul dintre ce cere economia și ce oferă sistemul de învățământ. Pentru România, unde decalajul este discutat constant de angajatori și de familii, diferența se poate vedea în câțiva ani, nu imediat.

Numai că până atunci rămân mai multe necunoscute decât răspunsuri. Nu a fost comunicat un calendar concret pentru disponibilitatea ghidului în forma aplicabilă în România, nu au fost prezentate alocări de resurse pentru statele cu sisteme educaționale subfinanțate și nu a fost indicată instituția responsabilă pentru pregătirea profesorilor. Aceste trei puncte vor arăta dacă lansarea de la nivel european devine politică publică sau rămâne doar cadru de referință.

Deocamdată, faptul cert este lansarea primului Cadru european pentru alfabetizare în inteligență artificială destinat școlilor primare din Uniunea Europeană, anunțată de Roxana Mînzatu, comisar european și vicepreședintă a Comisiei Europene.