Sánchez acuză SUA și Israelul de un război ce a costat Spania 100 de miliarde de euro

Premierul spaniol Pedro Sánchez a lansat un atac dur la adresa Statelor Unite și Israelului, acuzându-le că poartă un „război nedrept și ilegal” împotriva Iranului. Într-un discurs susținut miercuri în Congresul spaniol, Sánchez a avertizat că acest conflict subminează dreptul internațional și, paradoxal, consolidează poziția lui Vladimir Putin în Ucraina. Mai mult, impactul economic este deja uriaș, firmele spaniole pierzând 100 de miliarde de euro în mai puțin de o lună.

Un război nedrept și ilegal

Liderul de la Madrid, un critic vocal al conflictului încă de la început, nu a ezitat să folosească termeni tranșanți. El a afirmat că acțiunile militare ale celor două state aliate au consecințe grave la nivel regional și global. Potrivit lui Sánchez, SUA şi Israelul au „subminat dreptul internaţional, au destabilizat Orientul Mijlociu şi au reaprins conflictele din Irak şi Liban”.

Mai mult, premierul spaniol consideră că deciziile luate de președintele american Donald Trump și de premierul israelian Benjamin Netanyahu au creat un val de instabilitate. Sánchez susține că aceștia „au adus insecuritate în ţările din Golf”, care au devenit brusc extrem de vulnerabile.

RecomandăriSanchez acuză Israelul de apartheid după noua lege a pedepsei capitale

Putin, marele beneficiar

Iar efectele nu se opresc aici. Cum vine asta? Ei bine, Sánchez a acuzat direct SUA și Israelul că, prin acțiunile lor, întăresc de fapt poziția președintelui rus Vladimir Putin în contextul invaziei din Ucraina. Explicația este una economică și, la prima vedere, surprinzătoare. Premierul spaniol a detaliat că Rusia beneficiază financiar „datorită creşterii preţurilor la combustibil şi ridicării sancţiunilor, provocate tot de administraţia americană”. războiul din Orientul Mijlociu alimentează mașinăria de război a Kremlinului.

Costuri de 100 de miliarde de euro

Dincolo de geopolitică, impactul economic este devastator și se simte direct în buzunarele europenilor. Firmele spaniole au pierdut deja 100 de miliarde de euro de la izbucnirea conflictului, pe 28 februarie. Cifra reprezintă scăderea capitalizării de piață a indicelui IBEX (principalul indice bursier de la Madrid). V-ați întrebat vreodată de ce guvernul de la Madrid se opune atât de vehement? Răspunsul e simplu și dureros. „Fiecare bombă care cade în Orientul Mijlociu loveşte portofelele familiilor noastre”, le-a transmis Sánchez parlamentarilor.

În acest context, Parlamentul de la Madrid urmează să voteze joi un pachet de măsuri menite să ajute cetățenii, inclusiv reducerea taxelor pe combustibil și energie electrică, dar și subvenții pentru sectoarele cele mai afectate.

Loialitate, nu supunere

Poziția fermă a Spaniei a dus la tensiuni diplomatice. Madridul a refuzat Statelor Unite accesul la baza navală Rota și la baza aeriană Morón. Reacția lui Donald Trump nu a întârziat, declarând că Spania „nu are o conducere grozavă” și cerând ca SUA „să întrerupă toate relaţiile comerciale cu Spania”.

Numai că Sánchez nu s-a lăsat intimidat. El a oferit o lecție despre ce înseamnă, în viziunea sa, o alianță reală. „A fi aliat sau prieten înseamnă loialitate faţă de principiile pe care le împărtăşim”, a declarat Sánchez în fața parlamentarilor.

Un mesaj cât se poate de clar.

RecomandăriBenjamin Netanyahu a acuzat conducerea de la Teheran că este „obsedată” de distrugerea Israelului: „Știu că nu vreți acest război. Nici eu”

El a continuat pe același ton ferm: „Înseamnă să ai curajul să rămâi ferm pe poziţie atunci când calea este greşită”.

Netanyahu vrea să distrugă Libanul

Dar avertismentele premierului spaniol nu s-au oprit la Iran. Acesta a atras atenția asupra unui pericol iminent în regiune, vizând direct intențiile premierului israelian. „Un prim-ministru israelian (Benjamin) Netanyahu încurajat îşi propune să provoace Libanului aceeaşi distrugere şi suferinţă care au fost comise în Gaza”, a spus el, la o zi după ce miniștrii israelieni și-au anunțat intenția de a ocupa sudul Libanului.

Sánchez și-a încheiat discursul cu o metaforă sumbră, care reflectă frustrarea multor lideri europeni față de acest conflict. „Nu este corect ca cineva să dea foc lumii, iar noi, restul, să trebuiască să înghiţim cenuşa”.