Șase state UE se opun aderării accelerate a Ucrainei și Moldovei
Polonia se alătură unui grup de state puternice din Uniunea Europeană și anunță că nu va fi de acord cu o aderare accelerată a Ucrainei și Republicii Moldova. Varșovia se adaugă astfel unei liste care include deja Germania, Franța, Italia, Olanda și Ungaria, formând un bloc solid împotriva oricărei scurtături. Poziția a fost exprimată clar de viceministrul polonez Radosław Sikorski, un semnal politic puternic venit de la un aliat tradițional al Kievului.
„Acest lucru nu se va întâmpla”, a tranșat oficialul polonez.
Într-un interviu matinal la RMF FM, Sikorski a respins categoric ideea unei proceduri rapide, promovată de Comisia Europeană. „Comisia Europeană a lansat ideea unei scurtături către aderare. Acest lucru nu se va întâmpla. Credem că Ucraina trebuie să îndeplinească toate condițiile, așa cum a trebuit și noi”, a declarat acesta. Mai exact, el a subliniat că negocierile cu Ucraina vor conține capitole extrem de dificile, care nu pot fi ocolite, cum ar fi agricultura și transporturile, domenii sensibile atât pentru economia poloneză, cât și pentru cea europeană.
Motorul franco-german frânează extinderea
Opoziția nu este izolată. Franța și Germania, considerate „motorul” Uniunii Europene, se opun ferm oricăror scurtături procedurale. Oficialii de la Paris și Berlin susțin că atât Ucraina, cât și Moldova, trebuie să parcurgă toate reformele necesare, fără excepții. O aderare rapidă, avertizează aceștia, ar putea destabiliza instituțiile europene și ar putea crea precedente periculoase pentru viitoarele extinderi.
În plus, există o teamă reală că o extindere bruscă nu are susținere populară, ceea ce le-ar putea afecta negativ carierele politice ale liderilor actuali.
Poziția lor este împărtășită și de Țările de Jos și Italia. Cele două state au informat Comisia Europeană că nu susțin modelul „aderare întâi, integrare mai târziu”, care fusese vehiculat pentru orizontul anului 2027. În schimb, cer respectarea parcursului tradițional, bazat pe îndeplinirea strictă a tuturor condițiilor de aderare, un proces care durează de obicei ani de zile.
Opoziție fermă de la Budapesta și Viena
Și Ungaria își menține opoziția față de o aderare rapidă a Ucrainei, mai ales atâta timp cât țara se află în război. Sub conducerea noului premier Péter Magyar, Budapesta argumentează că primirea unui stat în conflict ar implica direct Uniunea Europeană în război, o linie roșie pentru guvernul ungar. Parlamentul de la Budapesta a adoptat recent chiar o moțiune de respingere a aderării Ucrainei pe acest considerent.
O altă voce critică este Austria.
Fostul cancelar Karl Nehammer s-a declarat „categoric” împotriva unei proceduri accelerate. Viena insistă că nu trebuie să existe tratamente preferențiale pentru Ucraina și Moldova în raport cu statele din Balcanii de Vest. Argumentul austriac este că țări precum Albania sau Macedonia de Nord așteaptă de mulți ani integrarea în blocul comunitar și ar fi nedrept să fie depășite de Kiev și Chișinău.
Această opoziție solidă vine în contextul în care liderii UE au aprobat, în decembrie 2025, deschiderea negocierilor tehnice și recunosc progresele făcute de Chișinău și Kiev. Dar procesul de aderare rămâne unul bazat pe unanimitate. Fără acordul tuturor statelor membre, nicio extindere nu este posibilă. State precum Suedia și Danemarca susțin finalizarea negocierilor până la sfârșitul anului 2027, însă acest calendar pare acum complet nerealist în fața unui zid de opoziție.
