Scandal la 50 de ani de PPE colaborarea cu extrema dreaptă strică petrecerea
Partidul Popular European și-a sărbătorit 50 de ani de existență la Bruxelles, însă petrecerea a fost umbrită de critici interne dure privind o presupusă cooperare cu extrema dreaptă în Parlamentul European. În timp ce paharele de șampanie se ridicau într-o locație de lux, fantoma colaborării cu forțele anti-UE plutea în aer, punând sub semnul întrebării viitorul conservatorilor europeni.
O greșeală majoră
Conducerea celei mai vechi și puternice forțe politice din Europa se confruntă cu un disconfort clar. Motivul? Acuzații privind coordonarea activității din Parlamentul European cu grupuri extremiste printr-un grup de WhatsApp. Episodul sugerează că acel „firewall” care interzicea cooperarea cu partide considerate toxice începe să se fisureze la Bruxelles, cu implicații severe pentru viitoarele coaliții.
„A fost o greșeală majoră”, a declarat pentru noi, sub protecția anonimatului, un greu al partidului. Povestea chat-ului a fost discutată intens în culisele evenimentului, mulți membri fiind îngrijorați de mesajul transmis. „Aceasta este o problemă foarte delicată pentru noi: în țara mea, alegătorii noștri nu tolerează așa ceva”, a spus un fost europarlamentar german.
Tensiuni în rândul liderilor germani
Pentru cancelarul german Friedrich Merz, orice cooperare deschisă cu Alternativa pentru Germania (AfD) este linia roșie supremă. Prezent la eveniment, a stat în primul rând, abia zâmbind, înconjurat de alți șefi de guvern și președinți ai instituțiilor UE. La câteva scaune distanță se afla Manfred Weber, liderul PPE, care, în opinia lui Merz, „are responsabilitatea” de a pune capăt oricărei forme de colaborare cu extrema dreaptă.
„Trebuie să fi fost o zi de pomină pentru el”, a comentat un oficial PPE, sugerând că relația dintre cei doi a devenit tensionată. Iar acuzațiile nu sunt noi, dar au luat o turnură dramatică săptămâna aceasta, când agenția germană de presă DPA a dezvăluit existența unui chat care arăta coordonarea dintre personalul PPE și cel al grupurilor de extremă dreaptă, inclusiv AfD, la redactarea unui proiect de lege privind migrația.
„Merz detestă să aibă probleme venite de la Parlamentul European. Iar această poveste, pentru germani, este una mare”, a explicat o altă persoană familiară cu situația. Luni, Merz a fost tranșant: „Dezaprobăm ceea ce se pare că a avut loc la nivel de personal săptămâna trecută. Nu cooperăm cu extrema dreaptă în Parlamentul European”.
Firewall-ul lui Weber, sub semnul întrebării
Două zile mai târziu, cuvintele lui Merz răsunau printre paharele de Prosecco, mai ales când însuși Weber a definit „lupta principală” a PPE ca fiind cea împotriva populiștilor de extremă dreapta. „Cei care pun sub semnul întrebării integrarea europeană nu sunt doar competitori, sunt dușmanii noștri politici. Și, în calitate de președinte al PPE, am definit firewall-ul nostru”, a afirmat Weber, într-un semnal clar către cancelarul german.
Numai că nu toți reprezentanții PPE sunt de acord unde ar trebui trasată linia roșie. Așa-numitul „Brandmauer” (zid de protecție) din Germania nu rezonează la fel în restul Europei și nici la Bruxelles, în ciuda declarațiilor lui Weber. Liderul PPE nu s-a sfiit să construiască alianțe de facto cu mai multe partide de la dreapta sa, începând cu Conservatorii și Reformiștii Europeni, care includ Frații Italiei ai lui Meloni și care nu mai sunt considerați de majoritatea din PPE drept forțe anti-UE.
O aliniere de facto cu extremiștii
Dincolo de cooperarea practică dezvăluită de DPA, a existat o aliniere de facto între pozițiile PPE și cele ale unor grupuri de extremă dreapta precum Patrioții pentru Europa (PfE) și Europa Națiunilor Suverane (ESN), grupul din care face parte și AfD, pe anumite dosare.
Pe hârtie, totul sună bine, nu-i așa?
Grupul rămâne angajat într-o „majoritate centristă”, cu scopul de a sprijini Comisia condusă de Ursula von der Leyen și de a exclude forțele naționaliste. Analizele cantitative ale voturilor din Parlament sugerează o convergență cu S&D și Renew, aliații tradiționali ai PPE, în nouă din zece cazuri. Dar, dincolo de cifre, voturile au și o greutate politică. Un dosar legislativ cheie nu are aceeași relevanță ca o rezoluție fără caracter obligatoriu.
Pe teme de migrație și mediu, PPE a creat o majoritate de dreapta, votând la unison cu forțe considerate cândva toxice, precum Rassemblement National din Franța, Fidesz-ul lui Viktor Orbán și Alternativa pentru Germania. Legi controversate care permit centre de deportare în afara UE și posibilitatea de a trimite solicitanți de azil în țări cu care nu au nicio legătură sunt rezultatul acestei alinieri. La fel și un regres general în legislația pro-mediu (cum ar fi regulile privind despăduririle), în numele simplificării și competitivității.
Firewall-ul a căzut deja aproape peste tot în termeni practici. Membrii PPE trebuie acum să aleagă dacă încearcă să-l reconstruiască sau dacă acceptă, pur și simplu, că nu mai există.
