Scandal la Bruxelles – liderul PPE Manfred Weber, prins negociind cu extrema dreaptă pe WhatsApp
Partidul Popular European (PPE), cea mai mare familie politică din Europa, este zguduit de un scandal de proporții exact în săptămâna în care a sărbătorit 50 de ani de existență. Liderul său, Manfred Weber, a fost acuzat că flirtează cu extrema dreaptă, încălcând un presupus „zid de protecție” al partidului, după ce o investigație a scos la iveală comunicări secrete cu partide radicale.
Chat-ul secret și legile migrației
O investigație a agenției de presă germane dpa a dezvăluit că Partidul Popular European, de centru-dreapta și pro-UE, a colaborat cu partide de extremă dreapta, inclusiv cu Alternativa pentru Germania (AfD), pentru a promova legi mai dure privind migrația în UE. Toată comunicarea s-ar fi desfășurat pe un grup de WhatsApp. Iar în centrul scandalului se află chiar liderul PPE, Manfred Weber.
„Este foarte rău pentru Manfred Weber și pentru Creștin-Democrații din Germania,” a declarat Stefan Grobe. Acesta a adăugat și mai tăios: „Nu trece o zi fără ca ei să nu spună ‘există un zid de protecție între noi și extrema dreaptă’ (…) și, dintr-o dată, aflăm că el [Weber] a negociat în secret cu AfD.”
O colaborare care nu surprinde
Numai că, pentru unii analiști, lucrurile stau puțin diferit. Potrivit cercetătoarei franco-germane Sophie Pornschlegel, această investigație nu ar trebui să vină ca o surpriză. Ea a subliniat că PPE lucrează deja cu grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) și cu alte partide de extremă dreapta încă de la ultimele alegeri europene din 2024. Colaborarea s-a concentrat pe numeroase dosare legislative, inclusiv pe dereglementare și migrație.
Așadar, surpriza nu e chiar atât de mare.
Alegerile din Franța adâncesc polarizarea
Contextul politic european este oricum tensionat. Duminica trecută, în Franța a avut loc primul tur al alegerilor municipale din 2026, cu aproape 48,7 milioane de alegători chemați la urne. În orașele unde niciun candidat nu a obținut 50% din voturi, un al doilea tur va avea loc pe 22 martie.
La Paris, candidatul socialist Emmanuel Grégoire conduce în sondaje, în timp ce la Lyon o alianță între Verzi și partidul de stânga radicală Franța Nesupusă a reconfigurat complet cursa. Dar ce ne spun, pe bune, aceste rezultate? Potrivit corespondentei Teresa Küchler, alegerile demonstrează încă o dată că „centrul lui Macron a dispărut”, pe măsură ce partidele mai extremiste, atât de dreapta (Adunarea Națională), cât și de stânga (Franța Nesupusă), câștigă tot mai mult teren.
Un test pentru prezidențialele din 2027?
Dar Sophie Pornschlegel consideră că aceste alegeri nu reprezintă un test decisiv (un fel de barometru) pentru cursa prezidențială din 2027. Potrivit acesteia, mizele politice sunt complet diferite la nivel local față de cel național. Mai mult, un factor esențial a fost prezența la vot, care de data aceasta a fost deosebit de scăzută.
