Scandal la Veneția. 34 de europarlamentari cer blocarea a 2 milioane de euro

Cel puțin 34 de membri ai Parlamentului European au cerut conducerii Uniunii Europene să intervină în forță. Aceștia solicită suspendarea finanțării europene pentru Bienala de la Veneția, după ce organizatorii au confirmat participarea artiștilor ruși la ediția din 2026. Decizia vine pentru prima dată de la invazia Rusiei în Ucraina, din 2022.

Sancțiuni cerute la cel mai înalt nivel

Într-o scrisoare trimisă joi, europarlamentarii s-au adresat direct Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, șefei diplomației europene Kaja Kallas și ministrului de Externe al Ciprului, Constantinos Kombos (care deține președinția rotativă a Consiliului UE). cererea este tranșantă: oprirea finanțării europene pentru celebra expoziție internațională de artă.

Dar solicitările nu se opresc aici. Potrivit Politico, semnatarii cer și „măsuri restrictive” împotriva persoanelor și organizațiilor implicate în organizarea pavilionului oficial al Rusiei de la Bienală.

Tonul scrisorii este unul extrem de ferm. „E mult mai mult decât o controversă culturală. Este un test dacă Uniunea Europeană își respectă propriile angajamente – față de Ucraina, față de valori și față de statul de drept”, au transmis membrii Parlamentului European.

De unde a pornit conflictul

Disputa a reizbucnit la începutul lunii martie, când Fundația Bienalei a confirmat oficial revenirea Rusiei în cadrul evenimentului. E drept că, după declanșarea războiului din 2022, Rusia nu a mai participat, iar multe instituții culturale europene au evitat orice colaborare oficială cu artiști sau organizații susținute de statul rus. Nu a existat o interdicție oficială impusă de UE, însă presiunea politică a fost suficientă pentru a duce, în practică, la excluderea Rusiei.

Anunțul pentru ediția din 2026, care va avea loc între 9 mai și 22 noiembrie, marchează o schimbare majoră de poziție a organizatorilor. Cum vine asta, se întreabă mulți oficiali europeni?

Miza finanțării de 2 milioane de euro

Decizia a fost deja criticată de peste 20 de guverne europene. Mai mult, Comisia Europeană a avertizat că ar putea reanaliza finanțarea acordată evenimentului. Acum, europarlamentarii merg și mai departe, cerând explicit tăierea fondurilor europene, care se ridică la aproximativ 2 milioane de euro pe o perioadă de trei ani.

Banii UE nu ar trebui să sprijine „direct sau indirect” o platformă care ar putea contribui la refacerea imaginii internaționale a Rusiei, argumentează aceștia. Iar aceste fonduri acoperă costurile generale ale expoziției pe mai multe ediții, nu doar pe cea din 2026, deci suspendarea lor ar fi o lovitură serioasă pentru organizatori.

Argumentele sunt clare.

„Argumentele politice, morale și juridice sunt clare. Ceea ce este necesar acum este acțiunea”, au transmis semnatarii scrisorii.

Reacții dure în Italia

Până la urmă, cum răspund organizatorii? Aceștia și-au apărat decizia, susținând că arta trebuie să rămână un spațiu de dialog, independent de conflictele politice. Numai că autoritățile italiene s-au delimitat rapid de această poziție. Ministrul Culturii, Alessandro Giuli, i-a cerut reprezentantei guvernului în conducerea Bienalei, Tamara Gregoretti, să demisioneze. Acuzațiile sunt grave: nu a informat autoritățile despre participarea Rusiei și a susținut decizia, ignorând complet sensibilitatea internațională a subiectului.

O miză mai mare decât arta

În centrul întregii dispute stă o întrebare fundamentală: poate cultura să rămână cu adevărat neutră în timp de război? Pentru organizatorii Bienalei, răspunsul pare să fie da. Însă pentru un număr tot mai mare de lideri europeni, lucrurile nu stau deloc așa. Acest conflict ar putea deveni un test major pentru modul în care Uniunea Europeană își folosește instrumentele financiare și politice pentru a-și susține pozițiile asumate în războiul din Ucraina, extinzându-și influența dincolo de domeniul strict economic sau militar.