Se mai face succesiune dacă există un testament? 

De Jurnalul Național Actuale Familie și relații 238 citiri
4 min citire

Inrolare trafic.ro




 

Pentru pesoanele care se confruntă cu o situație în care o persoană din familie a decedat și nu știi care este procedura prin care bunurile sale sunt transmise mai departe, atunci trebuie să știe ce pași trebuie să urmeze, chiar dacă există un testament prin care defunctul precizează ce se va întâmpla cu proprietățile și bunurile sale.

Ce este un testament?

Un testament este un document juridic esențial care conturează soarta bunurilor unei persoane după trecerea în neființă și este un pas crucial în asigurarea unui viitor liniștit pentru cei dragi.

Primul pas în redactarea unui testament implică listarea informațiilor personale, cum ar fi numele complet, data nașterii, starea civilă și detalii despre persoanele aflate în întreținere, inclusiv copii, copii vitregi sau urmașii înstrăinați.

Ulterior, este crucial să se precizeze valoarea aproximativă a activelor deținute, inclusiv conturi bancare, asigurări de viață sau proprietăți.

Executorii sunt cei însărcinați cu punerea în practică a dorințelor exprimate în testament. Orice persoană cu vârsta peste 18 ani poate fi aleasă ca executor, dar este recomandat să se obțină acordul lor în prealabil.

De obicei, aceștia pot fi membri ai familiei, prieteni apropiați, beneficiari sau avocați profesioniști. Trebuie să numești până la patru executori.

Iar decizia cu privire la cine va moșteni bunurile este un alt aspect crucial. Poate fi vorba de lăsarea întregii moșteniri unei singure persoane sau împărțirea acesteia între mai mulți beneficiari.

Se mai face succesiune dacă există un testament?

În lumea complexă a moștenirilor, întrebarea esențială rămâne: dacă există testament, se mai face succesiune? Răspunsul este afirmativ – o succesiune este încă posibilă în prezența unui testament.

După decesul unei persoane, scenariul se divizează în două tipuri distincte de succesiuni: cea legală (atunci când defunctul nu lasă niciun testament) și cea testamentară (atunci când există un testament ce dictează modul de împărțire a bunurilor).

În plus, în absența moștenitorilor, conform articolului 1.135 din noul Cod Civil, moștenirea devine vacantă și este preluată de localitatea în care sunt situate bunurile la momentul deschiderii moștenirii. Chiar și în cazul în care defunctul a lăsat doar o parte a averii sale prin testament, restul bunurilor intră în proprietatea statului la moartea acestuia.

În ceea ce privește aspectul juridic al divorțului, partenerul supraviețuitor nu are dreptul la moștenire dacă există o hotărâre definitivă de divorț sau dacă cei doi aveau o relație de concubinaj. Cu excepția menționării partenerului în testamentul defunctului, moștenirea nu se împarte la divorț.

Dezbaterile privind succesiunea nu sunt întotdeauna obligatorii, dar pot influența anumite operațiuni. De exemplu, în cazul vânzării unui imobil moștenit, este esențial să se desfășoare procesul de succesiune pentru a fi recunoscut legal drept moștenitor. Este important de menționat că se poate vinde o casă fără acordul copiilor, cu condiția ca persoana care vinde să fie desemnată unicul proprietar al acesteia și să dețină toate documentele necesare.

Aşadar, deschiderea succesiunii poate avea loc în orice moment, conform legislației românești, dar Codul Fiscal impune un termen de maximum 2 ani în care moștenitorii pot solicita dezbaterea succesiunii pentru a beneficia de scutire de impozit la stat.

Sursa – playtech.ro