Șeful AIE avertizează – criza actuală e mai gravă decât cele din 1973 și 1979 la un loc
Directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, a lansat un avertisment dur privind starea piețelor globale. Acesta susține că actuala criză a petrolului și a gazelor naturale, declanșată de conflictul din Orientul Mijlociu, depășește în gravitate șocurile energetice din 1973, 1979 și 2022 la un loc. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației Le Figaro.
Lumea se confruntă cu un triplu șoc major: petrol, gaze și alimente.
Birol explică faptul că blocajul actual reprezintă mult mai mult decât o simplă criză energetică. Conflictul a paralizat una dintre cele mai importante rute comerciale ale planetei, cu efecte în lanț asupra întregii economii. „Acest război blochează una dintre arterele economiei mondiale. Nu doar petrolul și gazul, ci și îngrășămintele, produsele petrochimice, heliul și multe alte lucruri”, a precizat Birol. asa ca, impactul este resimțit de la pompe până în farfurie, deoarece îngrășămintele, esențiale pentru agricultură, depind direct de prețul gazelor naturale.
Și comparând situația cu precedentele istorice, șeful AIE a fost tranșant. „Dacă ne uităm la cele trei mari crize petroliere și de gaze din trecut, criza actuală este mai gravă decât cele din 1973, 1979 și 2022 la un loc. (…) Este o schimbare majoră pentru economie”, a adăugat el.
Țările în curs de dezvoltare, lovite cel mai puternic
Întrebat ce state vor avea cel mai mult de suferit, Fatih Birol a indicat fără ezitare țările în curs de dezvoltare. Aceste economii sunt cele mai vulnerabile la creșterea prețurilor la energie și alimente, fenomene care alimentează o inflație galopantă și frânează orice perspectivă de creștere economică. Vulnerabilitatea lor este amplificată de capacitatea redusă de a absorbi șocuri financiare de o asemenea magnitudine.
Dar nici țările dezvoltate nu sunt ferite de probleme.
„Economia mondială va avea de suferit. fireste, țările europene se vor confrunta cu dificultăți, la fel și Japonia, Australia și altele. Însă țările în curs de dezvoltare vor fi cele mai afectate, din cauza prețurilor ridicate la petrol, gaze, alimente și a inflației în creștere. Creșterea lor economică va fi puternic afectată”, a explicat directorul AIE pentru sursa citată. În multe state, spectrul raționalizării energiei ar putea deveni în curând o realitate, pe măsură ce guvernele vor căuta soluții pentru a gestiona resursele limitate.
Rezerve de 400 de milioane de barili, deja pe piață
Ca răspuns la criză, Agenția Internațională pentru Energie a acționat deja. La jumătatea lunii martie, organizația a decis eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice, o măsură menită să tempereze creșterea prețurilor și să asigure o oarecare stabilitate pe termen scurt. Fatih Birol a subliniat că aceasta a fost cea mai mare eliberare de stocuri din istoria AIE.
Totuși, el a ținut să precizeze că aceasta este doar o soluție temporară și că rezervele nu sunt infinite. „Aceste 400 de milioane de barili reprezintă cea mai mare eliberare de stocuri din istorie, dar reprezintă doar 20% din stocurile noastre. Mai avem încă 80% la dispoziție. Le vom folosi dacă va fi necesar, dar sper că nu va fi cazul”, a spus Birol.
Însă directorul AIE a insistat că adevărata rezolvare nu stă în folosirea rezervelor strategice, ci în eliminarea cauzei care a generat criza. El a indicat clar care este singura cale de ieșire din acest impas economic global. „Singura soluție reală se află în altă parte: redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Atâta timp cât aceasta rămâne închisă, economia globală se va confrunta cu dificultăți foarte mari”, a conchis Fatih Birol.
