Șeful AIE avertizează – cea mai mare criză energetică din istorie

Piața globală a energiei intră într-o fază critică, alimentată direct de războiul din Orientul Mijlociu, iar efectele reale asupra prețurilor nu au devenit încă vizibile. Avertismentul vine de la Agenția Internațională a Energiei (AIE), care vorbește despre o criză fără precedent. Directorul executiv al AIE, Fatih Birol, a declarat că situația s-a agravat important în luna aprilie.

Potrivit acestuia, actuala criză a petrolului și a gazelor naturale este mai gravă decât cele din 1973, 1979 și 2002 la un loc.

Un șoc al ofertei, încă invizibil la pompă

Mecanismul crizei este deja în mișcare, chiar dacă prețurile de pe piață nu reflectă încă pe deplin gravitatea situației. Potrivit lui Fatih Birol, dacă în luna martie piețele au beneficiat de livrări bazate pe contracte semnate înainte de izbucnirea conflictului, luna aprilie a marcat o oprire bruscă a fluxurilor. Mai exact, nu au mai fost încărcate noi cantități de petrol, ceea ce indică o ruptură severă în lanțul de aprovizionare.

RecomandăriȘeful ANRE avertizează – o criză energetică nu se termină mai devreme de 3-5 ani

Cifrele publicate de AIE sunt clare.

Aproximativ 13 milioane de barili pe zi au fost deja pierduți din piața globală. Pentru a pune această cifră în context, agenția subliniază că pierderile de gaz generate de invazia Rusiei în Ucraina au fost semnificativ mai mici. Acest detaliu arată amploarea șocului pe care îl traversează în prezent sectorul energetic. Fatih Birol a avertizat că situația s-ar putea agrava și mai mult, iar impactul asupra economiei globale va deveni din ce în ce mai vizibil.

O criză cu două viteze: blocaj imediat și daune pe termen lung

Problema este dublă, manifestându-se simultan pe termen scurt și lung. Pe de o parte, există blocajul imediat, cauzat de scăderea puternică a producției OPEC și de afectarea fluxurilor globale de energie prin Strâmtoarea Ormuz. Aceste elemente pun o presiune directă și imediată asupra ofertei disponibile la nivel mondial.

RecomandăriȘeful AIE avertizează – criza actuală e mai gravă decât cele din 1973 și 1979 la un loc

Însă, pe de altă parte, se conturează o problemă pe termen lung legată de infrastructura de producție. Peste o treime din cele peste 80 de facilități energetice afectate în regiunea de conflict au suferit daune severe. Repunerea acestora în funcțiune este un proces de durată și extrem de costisitor. Specialiștii estimează că ar putea dura până la doi ani pentru ca aceste unități să redevină operaționale, ceea ce prelungește incertitudinea și menține o presiune constantă pe prețuri.

Răspunsul instituțiilor internaționale

În fața acestor riscuri, instituțiile financiare internaționale au început să se pregătească. Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială analizează deja scenarii privind impactul economic al conflictului. Potrivit informațiilor, cele două instituții au pregătit zeci de miliarde de dolari pentru a susține economiile care vor fi afectate de șocul energetic.

Și Agenția Internațională a Energiei a transmis că este pregătită să intervină prin eliberarea rezervelor strategice, dacă situația o va impune.

RecomandăriCriza energetică se adâncește petrolul a sărit cu 40% directorii avertizează Europa

totusi, Fatih Birol a descris situația drept „cea mai mare criză de securitate energetică din istorie”. El a subliniat că niciun stat nu este imun la efectele acestei crize, iar durata conflictului va determina în final amploarea impactului economic. În acest context, evoluția prețurilor petrolului rămâne unul dintre cei mai importanți indicatori pentru economia globală în lunile următoare.