Sfântului Calinic de la Cernica a interzis intrarea femeilor în Mănăstirea Frăsinei

De Jurnalul Național Actuale Cultură Lifestyle 182 citiri
5 min citire

Inrolare trafic.ro




Sfântul Calinic de la Cernica a lăsat cu limbă de moarte ca femeile să nu calce la mai puţin de un kilometru de intrarea în Mănăstirea Frăsinei.

În fiecare an, pe data de 11 aprilie, Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe Sfântul Calinic de la Cernica.

Un lucru mai puţin ştiut despre Sfântul Calinic este că, în urmă cu mai bine de 200 de ani, acesta a interzis intrarea femeilor în Mănăstirea Frăsinei.

Se spune că sfântul a luat acestă hotărâre în anul 1867 din cauza faptului că, în timpul unei vizite neaşteptate la mănăstire, acesta i-ar fi găsit pe călugări chefuind cu femeile din sat.

Şi astăzi, creştinii care vizitează Mănăstirea Frăsinei, păşesc cu frică, iar femeile care au îndrăzneala să ajungă în mănăstire au parte de multe necazuri.

În această mănăstire binecunoscută şi sub denumirea de Athosul românesc, se respectă cu mare stricteţe cuvintele Sfântului Calinic de la Cernica.

Mănăstirea Frăsinei, schit între păduri

În jurul anilor 1710, începe istoria Mânăstirii Frăsinei, atunci când doi călugări s-au retras în comuna Muereasca, în apropiere de Sibiu. Aceştia şi-au construit între păduri un schit.

La mijlocul secolului al XVIII-lea, câţiva boieri din Vâlcea au dat bani pentru reconstruirea lăcaşului cunoscut în prezent drept „biserica veche”.

Între 1788 şi 1845 biserica a fost lăsată în paragină şi abia în 1860 începe construcţia bisericii noi şi a unor chilii pentru călugări.

Şapte ani mai târziu, Sfântul Calinic interzice intrarea femeilor în Mânăstirea Frăsinei printr-o hotărâre gravată pe o piatra.

Conform legământului, persoanele de sex feminin care vor trece pragul lăcaşului sfânt  vor atrage asupra lor toate nenorocirile.

Astfel, „Acest sfânt lacaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinţi monahi şi fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori de acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbăvia şi tot felul de pedepse, şi iarăşi celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu şi a smereniei noastre şi să vină asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ian. 1867”, scrie pe piatra de legământ a Sfântului Calinic, potrivit crestinortodox.ro

Sfântul Calinic, stareţ la Cernica timp de 31 de ani

Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica s-a născut în Bucureşti, pe 7 octombrie 1787. La doar 20 de ani, acesta ajunge la mănăstirea Cernica. La cererea duhovnicului său, pe 12 noiembrie 1808, tânărul Constantin devine monahul Calinic.

La mănăstirea Cernica a fost ieromonah, preot şi stareţ timp de 31 de ani. A fost ales în anul 1850 în fruntea episcopiei Râmnicului, refuzând să fie mitropolit al Ungrovlahiei.

Acestă episcopie funcţiona la Craiova şi fusese mutată în urma incendiului din 1847. Reclădind catedrala episcopală de la Râmnicu-Valcea, s-a mutat aici în 1857, unde a păstorit până în 1868.

Printre înfăptuirile sale de seamă se numără şi mănăstirea Frăsinei. Conform scrierilor telogice, Sfântul Calinic a pus pe drumul spre Frăsinei o bornă: „Până aici au voie femeile, de aici este partea monahilor”. Aceasta a fost scoasă în perioada comunistă, păstrându-se acum în mănăstire.

Sfântul Calinic a înfiinţat o tipografie în anul 1861, la Râmnic. La această tipografie a tipărit cărţi de cult şi multe dintre lucrările sale.

Pentru viaţa sa curată şi merituoasă, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca să fie trecut în rândul sfinţilor. Canonizarea a avut loc la Mănăstirea Cernica în zilele de 21 şi 23 octombrie 1955.

Prăznuirea a fost fixată la data adormirii sale, 11 aprilie, iar tot atunci au fost alcătuite şi slujbele de pomenire ale Sfântului. Moaştele acestuia se află la mănăstirea Cernica.

Sursa – www.antena3.ro