Spania regularizează 500.000 de migranți. Pedro Sánchez, atacat dur după decizie
Pedro Sánchez a dat cărțile pe față. Premierul spaniol apără cu vehemență decizia de a regulariza jumătate de milion de migranți fără acte. Europa merge exact în direcția opusă. Lui nu-i pasă.
Potrivit The Guardian, șeful guvernului de la Madrid a postat un videoclip de 46 de secunde pe rețelele sociale. Vorbește în engleză, cu subtitrări în spaniolă. Mesajul? Spania alege „demnitatea, comunitatea și justiția”. Criticii spun că a înnebunit. El întreabă retoric: „Când a devenit recunoașterea drepturilor ceva radical?”
Decretul care a făcut înconjurul lumii
Săptămâna trecută, guvernul de coaliție condus de socialiști a aprobat un decret. Intră în vigoare în aprilie. Jumătate de milion de oameni vor primi drept de rezidență.
Cine sunt acești oameni? Sánchez a explicat direct: „Oameni cu care trăim în fiecare zi, la piață, în autobuz, la școala copiilor noștri. Oameni care au grijă de părinții noștri, muncesc pe câmpuri, care au construit, mână în mână cu noi, progresul țării noastre.”
Inițiativa nu a apărut din senin. O petiție cetățenească cu peste 700.000 de semnături, susținută de mare parte din Biserica Catolică și aproximativ 900 de organizații sociale. A fost prezentată parlamentului în 2024. A stat la sertar luni bune. Apoi partidul de stânga Podemos a negociat cu socialiștii: sprijin parlamentar în schimbul aprobării planului. Simplu.
„Anti-Trump” – eticheta care i-a rămas lipită
Videoclipul a strâns milioane de vizualizări. Rapid. Unii l-au numit pe Sánchez „anti-Trump” pentru poziția sa pro-migrație într-o lume care merge în direcția opusă.
Ironia sorții? Chiar Elon Musk a intervenit. Miliardarul a redistribuit o postare pe X care acuza premierul spaniol de „inginerie electorală” prin regularizare. Reacția lui Musk: un simplu „Wow”.
Sánchez nu a tăcut. A repostat comentariul și a răspuns sec: „Marte poate aștepta. Omenirea nu poate.” Atât.
Calculul politic din spatele deciziei
Pablo Simón, profesor de științe politice la Universitatea Carlos III din Madrid, explică mișcarea. Nu e doar idealism.
„Chiar acum, Sánchez se află într-o poziție foarte dificilă pe plan intern, dar știe că singura modalitate prin care poate supraviețui este să vireze spre poziții mai de stânga care îi vor permite să absoarbă electoratul partidelor mai mici”, spune politologul.
Premierul depinde de o coaliție fragilă. Un mozaic de partide care trebuie ținute mulțumite. În ultimele luni, a virat constant spre stânga: pe Gaza, pe cheltuielile de apărare cerute de Trump, acum pe migrație. Coincidență?
Spania contra restului Europei
Poziția Madridului contrastează violent cu ce se întâmplă în rest. Partidul Laburist din Marea Britanie a adoptat linie dură pe migrație. Social-democrații germani? La fel. Presiunea extremei drepte a împins centrala și stânga europeană spre discursuri tot mai restrictive.
Sánchez a ales altceva. „În cadrul Europei, proiectează imaginea Spaniei ca fiind deschisă și, mai presus de toate, împotriva extremei drepte”, notează Simón.
Rezultatul? Premierul spaniol a ajuns brusc în lumina reflectoarelor globale ca lider al stângii tradiționale. Un rol pe care puțini îl mai voiau. Decretul intră în vigoare în aprilie. Până atunci, dezbaterea abia a început. Spania a ales o cale. Europa privește. Unii cu admirație, alții cu îngrijorare.
