Primarul Vergil Chițac a anunțat că lucrările de construcție a noului stadion din Constanța sunt programate să înceapă în prima parte a anului viitor. Acesta va fi primul dintre cele opt stadioane aprobate de Guvernul României. Totuși, principalul obstacol în demararea lucrărilor rămâne lipsa finanțării, care a afectat semnificativ progresul acestui proiect.
Vechiul stadion din Constanța a fost demolat acum mai bine de doi ani, dar până în prezent nu s-au realizat lucrări de construcție pe acel amplasament. Deși au fost anunțate mai multe termene pentru începerea lucrărilor, atât primarul Chițac, cât și președintele clubului Farul Constanța, Gică Popescu, nu au reușit să respecte aceste angajamente. În prezent, nu există un calendar bine definit pentru startul construcției, chiar dacă toate documentele necesare au fost aprobate. Suporterii așteaptă cu nerăbdare ca echipa lor să joace din nou pe un stadion modern.
Motivul principal al întârzierilor este lipsa fondurilor. Guvernul României a anunțat că nu va aloca bani pentru construcția stadioanelor până în 2027. Astfel, singura soluție pentru avansarea proiectului anul viitor ar fi ca autoritățile locale să suporte cel puțin 25% din costurile totale. Această presiune asupra Primăriei Constanța devine tot mai mare, iar suporterii cer soluții rapide.
În alte orașe, lucrările au avansat mai repede. De exemplu, în Pitești, Consiliul Local a aprobat deja finanțarea pentru un nou stadion, iar în București, Primăria Sectorului 2 a decis să susțină parțial costurile pentru stadionul Dinamo. În Constanța, autoritățile locale au aprobat o hotărâre care acoperă doar aproximativ 13% din suma necesară, o proporție insuficientă pentru a demara lucrările.
Costul total estimat al noului stadion din Constanța se ridică la aproape 100 de milioane de euro. Contribuția locală actuală acoperă doar o mică parte din această sumă, iar restul este greu de suportat din bugetul orașului. Primarul Chițac a subliniat că este necesară implicarea Consiliului Județean Constanța pentru a împărți costurile. Această colaborare ar putea fi esențială pentru a debloca proiectul, similar cu ceea ce s-a întâmplat în alte orașe din țară.
Primăria Constanța speră ca, prin implicarea Consiliului Județean, să reușească să acopere o parte mai mare din bugetul necesar. Autoritățile locale caută, de asemenea, să atragă fonduri europene și sponsori privați pentru a acoperi diferența de bani necesară finalizării proiectului. Fără acest sprijin, demararea lucrărilor rămâne incertă, în ciuda dorinței exprimate de autorități.
Recent, primarul Chițac a făcut o nouă promisiune, afirmând că stadionul din Constanța va fi primul dintre cele opt stadioane aprobate care va începe construcția. Suporterii Farului așteaptă ca aceste angajamente să nu rămână doar declarații. Întârzierile repetate au generat frustrare în rândul fanilor, care și-au exprimat nemulțumirea la meciuri, cerând să se revină cât mai repede pe terenul din oraș.
Noul stadion va avea o capacitate de 18.100 de locuri, iar termenul estimat de finalizare este de 21 de luni de la începerea lucrărilor. Totuși, acest termen depinde de obținerea fondurilor necesare pentru construcție. Autoritățile locale se află sub presiunea timpului, iar întârzierea demarării lucrărilor poate afecta participarea echipei Farul în competiții importante.
Negocierile dintre Primărie și Consiliul Județean sunt în curs de desfășurare. Decizia finală privind cofinanțarea va determina data la care vor putea începe lucrările. Fără acest parteneriat și fără o suplimentare a fondurilor, promisiunile legate de construcția stadionului rămân nesigure. Suporterii și clubul Farul așteaptă cu nerăbdare revenirea acasă, iar autoritățile locale trebuie să se mobilizeze pentru a asigura realizarea acestui proiect.
Întreaga comunitate sportivă din Constanța își pune speranțele în acest proiect, iar următoarele luni vor fi cruciale. Orice decizie luată acum va avea un impact semnificativ asupra echipei și a întregii comunități. Suporterii așteaptă cu nerăbdare să își revină echipa pe terenul din orașul lor, iar acest lucru depinde în mare măsură de mobilizarea autorităților locale și județene.
