Statul oferă 27.000 de lei tinerilor la primul job. Manole vrea mai puțini străini

Ministrul muncii, Florin Manole, a anunțat un program masiv de sprijin pentru angajarea tinerilor din România. Peste 28.000 de români aflați la primul loc de muncă vor putea primi până la 27.000 de lei pe parcursul a doi ani, sumă care se adaugă salariului. Fondurile totale alocate acestui proiect depășesc 170 de milioane de euro, într-o încercare de a combate deficitul de angajați și de a crește productivitatea.

Bani pentru tineri și angajatori

Programul este gândit să stimuleze atât angajații, cât și companiile care le oferă o șansă. Concret, tinerii care se angajează pentru prima dată vor beneficia de o subvenție lunară de 1.000 de lei în primele 12 luni. Ulterior, pentru următoarele 12 luni, sprijinul crește la 1.250 de lei pe lună. un total de 27.000 de lei în doi ani.

Schema este simplă.

RecomandăriAurul depășește dolarul ca principal activ de rezervă global, ajungând la 27%. Băncile centrale se protejează de inflație.

Și angajatorii sunt încurajați să participe la acest program. Companiile care angajează tineri eligibili vor primi, la rândul lor, o subvenție de 2.250 de lei lunar în primul an de contract. Ministrul Manole a subliniat clar condiția de bază a programului.

„Banii se dau doar celor care se angajează pentru prima oară. E vorba de un proiect de peste 170 de milioane de euro care oferă subvenţionarea primului loc de muncă pentru peste 28.000 de tineri la nivelul întregii ţări”, a precizat Manole.

Manole, discurs dur la adresa muncitorilor străini

Dar planul ministrului are și o a doua componentă, una mult mai controversată. Florin Manole a lansat un atac direct la adresa muncitorilor străini, susținând că aceștia ocupă locurile de muncă ale românilor și că reducerea contingentului de lucrători non-UE este o măsură necesară. Cum vine asta, mai exact? V-ați gândit vreodată la acest unghi al problemei?

RecomandăriDecizia care vizează 16 miliarde de euro din bugetul apărării. Ce a anunțat Guvernul azi

Ministrul și-a apărat o decizie mai veche, prin care a redus numărul de permise de muncă pentru străini, argumentând că a vrut să protejeze forța de muncă autohtonă.

„150.000 de oameni care ar fi venit să lucreze în România înseamnă că ar fi venit să ocupe niște locuri de muncă. Mediul antreprenorial îmi spunea în noiembrie 2025 că există nevoia de noi lucrători. Am fost atunci criticat, dar folosesc prilejul actual să vă spun că a fost o critică nedreaptă, că de ce am scăzut cota de lucrători străini. Am scăzut-o și am argumentat atunci că e nevoie să lăsăm mai mult spațiu pentru lucrătorii români care vor fi afectați de șomaj”, a declarat ministrul Muncii.

O strategie de anticipare?

Iar declarațiile sale fac referire la o decizie luată în noiembrie 2025, când mediul de afaceri a criticat vehement reducerea contingentului de muncitori din afara UE, semnalând un deficit acut de personal în anumite sectoare. Acum, ministrul Manole susține că acea hotărâre (considerată neinspirată la vremea respectivă) a fost, de fapt, o măsură de prevedere pentru a proteja românii de un eventual val de șomaj.

RecomandăriRolul și atribuțiile pe care le are Banca Națională a României în economie

Până la urmă, miza este uriașă. România se confruntă cu o problemă structurală legată de numărul redus de angajați, o situație care pune o presiune imensă pe sistemul public de pensii și pe cel de asigurări sociale. Fără o bază largă de contribuabili, sustenabilitatea acestor sisteme este pusă serios sub semnul întrebării.