Ștefănuță – europa importă două treimi din energie de la dictatori și state ostile
Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, trage un semnal de alarmă în contextul crizei din Orientul Mijlociu. Europa depinde într-o proporție uriașă de importurile de petrol, până la două treimi din totalul energiei provenind din afara granițelor Uniunii. Iar multe dintre surse sunt, în cuvintele sale, problematice.
Dependență periculoasă
Ca membru în comisia de energie a Parlamentului European, Ștefănuță cunoaște bine cifrele. El a explicat clar situația într-o postare pe pagina sa de Facebook. Și, hai să fim serioși, tabloul pe care îl pictează nu este deloc unul optimist pentru securitatea energetică a continentului.
„Sunt membru în comisia de energie a PE. Despre petrol și gaz pot spune următorul lucru: Europa depinde muuuult prea mult de importuri de petrol din afară (până la două treimi din toate inputurile de energie). Locurile de unde vine petrolul sunt în mare parte dominate de dictatori și state ostile”, a scris Ștefănuță.
Variantele de pe masă
Dar ce e de făcut într-o astfel de situație? V-ați gândit vreodată la opțiunile reale? Europarlamentarul prezintă două căi pe care Europa le-a tot urmat, ambele ducând într-o fundătură. Prima este, practic, o amânare a inevitabilului.
„1. Să îți întărești dependența de cineva care te joacă fix cum vrea. Asta doar amână scumpirea, te face și mai dependent, iar când inevitabilul se întâmplă, tu plătești factura. Asta au tot făcut Europa și statele membre. Amânare care acum ne costă enorm, mai ales că nu suntem întrebați de acțiunile care ne aduc des aici”, a detaliat acesta.
A doua variantă nu este nici ea mai promițătoare. „2. Cauți propriile resurse, știind însă că nu ai atâtea, nu vei avea niciodată atâtea încât să suplinești lipsa de pe piață”, a adăugat vicepreședintele PE.
Soluția autonomiei energetice
Numai că există și o a treia cale, una pe care oficialul european o susține cu tărie. Este vorba despre o schimbare radicală de strategie, axată pe independență reală, nu pe cârpeli.
„Îți cauți cu toată energia.. AUTONOMIA. Prin investiții alternative, prin regenerabile, din care avem din plin. Prin taxarea companiilor de energie care în criză au mereu profituri uriașe și întoarcerea beneficiilor la oameni. Prin măsuri ce au a face cu transportul eficient, public și curat, printr-o viziune completă, nu tot o cârpeală”, a explicat Nicu Ștefănuță.
Republica Moldova, un exemplu neașteptat
În mod surprinzător, exemplul de bune practici nu vine de la o mare putere europeană, ci de la Chișinău. Ștefănuță laudă Republica Moldova pentru pașii decisivi făcuți în direcția corectă, și anume „reducându-și la maxim dependența de importuri rusești”.
O mișcare curajoasă.
Iar modul în care au făcut-o este considerat un model de urmat, o lecție pentru statele membre UE (inclusiv România) care ezită să facă tranziția. „Au trecut direct la ultimele tehnologii regenerabile, în loc să dea cu dreptul în stângul mereu cum facem noi. Boala lungă moarte sigură. Boala noastră lungă este frica de a se elibera de resurse de energie importate din locuri dubioase asupra cărora avem zero control”, a conchis acesta.
