SUA amenință viitorul NATO după 76 de ani din cauza războiului cu Iranul
Secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat că Washingtonul își va „reexamina” relația cu NATO, o declarație ce reflectă frustrarea Statelor Unite față de refuzul aliaților europeni de a sprijini războiul SUA-Israel în Iran. Această avertizare, care face ecoul amenințărilor președintelui Donald Trump cu o posibilă retragere din alianță, pune sub semnul întrebării o colaborare militară veche de 76 de ani.
Avertisment direct de la Washington
Tensiunile au atins un punct critic. Într-o intervenție la Fox News, marți seară, Marco Rubio a fost tranșant. „Cred că nu există nicio îndoială, din păcate, după ce acest conflict se va încheia, va trebui să reexaminăm această relație”, a spus el. Mesajul a fost dublat de o a doua afirmație la fel de directă: „Va trebui să reexaminăm valoarea NATO pentru țara noastră”.
Acesta este al doilea avertisment de acest fel venit din partea lui Rubio în mai puțin de o săptămână. Liderii europeni continuă să reziste apelurilor americane de a se implica în conflictul cu Iranul. E drept că miniștrii de externe din G7 au promis săptămâna trecută că vor asista în Strâmtoarea Hormuz, dar numai după ce „faza fierbinte a războiului” se va încheia, sugerând o misiune condusă de ONU.
Baze militare și străzi cu sens unic
Rubio, care s-a descris ca un susținător de lungă durată al NATO, a recunoscut că alianța a oferit avantaje clare, permițând Statelor Unite să „proiecteze putere” prin intermediul bazelor militare de pe teritoriul statelor membre. Numai că lucrurile stau acum puțin diferit, de vreme ce mai multe țări europene au restricționat accesul la bazele americane pentru lansarea de atacuri. Dar ce se întâmplă când aliații îți închid ușa în nas?
Oficialul american a avertizat că acest aranjament ar putea fi pus sub semnul întrebării. „Dacă am ajuns într-un punct în care alianța NATO înseamnă că nu putem folosi acele baze pentru a apăra interesele Americii, atunci NATO devine o stradă cu sens unic”, a afirmat Rubio. El a adăugat că, până la urmă, o evaluare se va face după terminarea războiului. „Dacă NATO înseamnă că noi apărăm Europa, dar ei ne refuză dreptul de a folosi bazele atunci când avem nevoie de ele, acesta nu este un aranjament foarte bun.”
Trump și „tigrul de hârtie”
În tot acest timp, președintele Donald Trump a emis declarații contradictorii. Recent, a spus că „ia în considerare cu tărie” retragerea din NATO, descriind alianța drept un „tigru de hârtie” pentru refuzul de a se angaja în războiul din Iran.
Declarații contradictorii,
Ulterior, într-un interviu pentru The Telegraph, președintele american a revenit, spunând că este „dincolo de orice considerare” ca Washingtonul să părăsească alianța. Și totuși, a ținut să puncteze: „Nu am fost niciodată influențat de NATO. Am știut întotdeauna că sunt un tigru de hârtie – și Putin știe asta.” În replică, premierul britanic Keir Starmer a apărat miercuri alianța, numind-o „cea mai eficientă alianță militară pe care a văzut-o lumea vreodată”. Starmer a adăugat: „Ne-a menținut în siguranță timp de multe decenii și suntem pe deplin angajați față de NATO.”
Refuzuri în lanț din Europa
Tensiunile transatlantice sunt alimentate de acțiuni concrete. Spania, unul dintre cei mai vocali critici ai atacurilor SUA-Israel, a interzis aeronavelor americane implicate în război să-i folosească spațiul aerian sau bazele pentru altceva decât ajutor umanitar. Și Franța a restricționat accesul pentru unele zboruri militare ce transportau provizii către Israel, provocând o reacție dură din partea lui Trump, care a acuzat Parisul pe Truth Social (o platformă de socializare deținută de Trump) că este „foarte necooperant”.
Nici Polonia nu a răspuns afirmativ. Varșovia a refuzat o cerere informală a SUA de a redesfășura sistemele de apărare aeriană Patriot în Golf. „Bateriile noastre Patriot sunt folosite pentru a proteja spațiul aerian polonez și flancul estic al NATO. Nimic nu se schimbă în această privință”, a transmis ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, pe o rețea de socializare.
Strâmtoarea Hormuz și paralela cu Ucraina
Aceste evoluții vin pe fondul îngrijorărilor privind stocurile militare americane, care ar fi fost epuizate de intensitatea conflictului. Washingtonul a cerut aliaților europeni să ajute la securizarea Strâmtorii Hormuz, o rută critică prin care trece aproximativ o cincime din țițeiul mondial. Blocarea efectivă a pasajului de către Iran a perturbat piețele globale de energie, ducând la creșterea prețurilor la petrol și gaze. Circa 30 de țări, inclusiv state europene și Japonia, discută formarea unei „coaliții a celor dispuși” pentru a redeschide strâmtoarea, dar abia după încetarea ostilităților.
Iar Rubio a sugerat că reticența europeană ar putea avea implicații mai largi. Referindu-se la comentariile unor lideri europeni conform cărora conflictul „nu este războiul Europei”, el a făcut o paralelă tăioasă cu situația din Ucraina, în marginea reuniunii G7 de săptămâna trecută. „Ucraina nu este războiul Americii și totuși am contribuit la acea luptă mai mult decât orice altă țară. Așadar, acesta este un lucru pe care președintele va trebui să îl ia în considerare pe viitor.”
