SUA reduc avioane și nave alocate NATO în Europa. Alianța caută soluții de rezervă pentru apărare

NATO lucrează la variante de rezervă pentru apărarea Europei după ce Pentagonul a anunțat luna trecută aliaților că va reduce numărul de avioane și nave de război pe care le pune la dispoziția Alianței în caz de criză, pentru a se concentra mai mult pe China și regiunea Indo-Pacifică.

În practică, asta înseamnă că Europa și Canada trebuie să acopere rapid goluri lăsate de Statele Unite în primele șase luni ale unui conflict, exact perioada în care Modelul de Forțe NATO stabilește ce active pot fi chemate etapizat de comandanții Alianței. Pentru statele de pe flancul estic, inclusiv România, miza este directă: mai puține capabilități americane de aviație, realimentare și prezență navală pot încetini reacția și pot complica supravegherea în zona Mării Negre.

Planul A al Alianței rămâne NATO Force Model, mecanismul prin care cele 32 de state membre pun la dispoziție forțe în timp de pace, criză sau război. Numai că aliații discută acum și soluții alternative, după ce Washingtonul a transmis că angajamentul său în Europa va fi redus față de nivelul de până acum, tocmai pentru a muta resurse spre alte teatre.

Rapoarte de presă din Germania și Statele Unite indică faptul că ar urma să plece din teatrul european un portavion cu grupul său de nave de suport și avioane, precum și un submarin. Aceleași informații, care nu sunt confirmate oficial, arată că avioanele de realimentare aeriană și zeci de avioane de vânătoare nu ar mai fi disponibile. Numărul exact al platformelor care vor fi retrase nu a fost anunțat public, iar această necunoscută contează: fără aceste capabilități, statele europene trebuie să compenseze nu doar cantitativ, ci și în zone unde dependența de SUA era mare.

Europa și Canada trebuie să aducă rapid avioane, drone și nave

Aliații s-au întâlnit în zilele de 2-3 iunie pentru a evalua lipsurile produse de decizia americană. Discuția nu a fost una teoretică. Europa și Canada sunt chemate să umple aceste goluri acum și pe termen scurt, cu avioane pilotate, avioane fără pilot și capabilități navale.

Pentru România, efectul practic este legat de Marea Neagră. Reducerea aviației și a activelor navale americane alocate NATO în Europa complică tocmai zonele unde Alianța discută deja consolidarea prezenței și întărirea avertizării timpurii. Iar dacă supravegherea se face mai greu, costul de securitate pentru statele de frontieră crește, chiar dacă amenințarea rusă imediată nu este evaluată în prezent ca una de atac direct asupra NATO.

Generalul Alex Grynkewich, comandantul suprem aliat al NATO, a explicat la ILA Berlin Air Show că Washingtonul nu iese din ecuația de securitate a continentului, dar își restrânge rolul la nișe considerate esențiale.

„Statele Unite sunt încă angajate să furnizeze capabilități limitate, dar critice alianței.”

Același oficial a indicat și direcția în care Alianța ar putea căuta compensarea lipsurilor. Potrivit Independent, accentul se mută pe active care pot fi cumpărate și introduse rapid în serviciu, nu pe programe lente și foarte costisitoare.

„Trebuie să ne concentrăm pe lucruri pe care le putem achiziționa rapid, pe care le putem implementa rapid și pe care le putem scala rapid și susține în timp, iar acest lucru este valabil pentru ‘focurile cu rază lungă’, precum și pentru drone.”

Iar mesajul are o consecință clară pentru guvernele europene: presiunea nu este doar să cheltuiască mai mult, ci să schimbe și lista de priorități. Dronele și sistemele de lovire la distanță intră în față fiindcă pot acoperi mai repede o parte din deficitul lăsat de SUA. Cât de repede pot fi dezvoltate la scară largă, însă, nu a fost precizat.

Generalul Grynkewich a adăugat că aceste investiții pot reduce riscul imediat: „Acest tip de lucruri ne pot ajuta să atenuăm riscul pe termen scurt, în cazul în care ne vom găsi în situația de a descuraja și a ne apăra.”

Rusia nu caută acum un conflict cu NATO, dar estimările europene rămân severe

Evaluarea militară transmisă de NATO este că Rusia nu caută în prezent un conflict cu Alianța. Explicația invocată ține de războiul din Ucraina: Moscova este blocată acolo și are dificultăți în recrutarea unui număr suficient de militari.

Dar această concluzie nu anulează avertismentele venite din capitalele europene. Guverne și servicii de informații din Europa susțin că Rusia ar putea fi capabilă să lanseze un atac în altă parte pe continent în 3-5 ani, mai ales dacă va câștiga în Ucraina. Aici apare miza pentru state precum România: amenințarea de azi poate părea mai mică decât cea discutată în urmă cu doi ani, însă fereastra de pregătire este limitată.

Și tocmai de aceea decizia americană schimbă calculul politic și bugetar în Europa. Dacă SUA reduc activele de mare valoare, fiecare stat membru va fi împins să arate ce poate aduce concret înapoi în sistemul NATO, nu doar să promită creșteri generale ale cheltuielilor de apărare.

KFOR se reduce după suplimentarea din 2023, iar SUA rămân al doilea contributor

În paralel, NATO a anunțat că va reduce forța de securitate din Kosovo, KFOR, prin retragerea unor trupe și echipamente. Mișcarea vine după ce, în 2023, au fost trimise 1.000 de militari suplimentari în urma violențelor izbucnite atunci.

Generalul Alex Grynkewich a justificat decizia prin schimbarea condițiilor din teren.

„Condițiile actuale oferă o oportunitate de a optimiza în continuare dimensiunea și postura KFOR.”

Un purtător de cuvânt al generalului a completat că „nu este vorba de numere, ci de optimizare și de asigurarea siguranței și securității tuturor persoanelor care trăiesc în Kosovo și, mai general, în regiune”. În prezent, Statele Unite au 590 de militari în KFOR și sunt al doilea contributor, după Italia, care are 907 membri de personal. Diferența este de 317 militari în favoarea Italiei.

Impactul exact al reducerii KFOR asupra stabilității regionale nu este detaliat în acest stadiu. Dar sincronizarea arată aceeași logică strategică: Washingtonul își ajustează prezența în Europa pe mai multe fronturi, iar aliații trebuie să preia o parte mai mare din sarcină.

Următorul test politic va veni la summitul NATO din Turcia, programat în 7-8 iulie, unde președintele Donald Trump și ceilalți lideri ai Alianței vor discuta cum vor fi acoperite concret activele pe care Statele Unite nu le vor mai pune la dispoziție în Europa.