Informaţii despre aceste contacte directe au fost dezvăluite pentru prima dată de site-ul Axios.
SUA a afirmat că nu poartă discuţii directe cu grupurile pe care le consideră teroriste
Aceste contacte întrerup o politică de lungă durată conform căreia SUA nu poartă discuţii directe cu grupurile pe care le consideră teroriste, cum este cazul Hamas din 1997, scrie Agerpres.
„Emisarul special care participă la aceste negocieri este autorizat să discute cu oricine”, le-a spus reporterilor purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, întrebată de ce SUA negociază direct cu grupul pentru prima dată, contrar politicii sale de lungă durată.
Ea nu a vrut să comenteze conţinutul discuţiilor, argumentând că „vieţile americanilor sunt în joc”, dar a precizat că Israelul a fost consultat în această chestiune. Preşedintele Donald Trump crede fundamental în dialogul cu „oamenii din întreaga lume” în interesul americanilor, a subliniat ea.
SUA a ştiut despre discuţiile dintre Israel şi Hamas
„Israelul şi-a comunicat Statelor Unite poziţia cu privire la discuţiile directe cu Hamas”, a anunţat, de asemenea, biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu, fără a oferi alte detalii.
Hamas a confirmat miercuri că a purtat discuţii directe în ultimele zile despre un acord de încetare a focului în Gaza cu emisarul special al Casei Albe pentru negocierile pentru ostatici, Adam Boehler, arată informaţiile furnizate EFE de Bassem Naim, un înalt oficial al grupării palestiniene.
La fel şi surse Hamas confirmaseră anterior pentru dpa că au avut loc discuţii directe cu guvernul SUA cu privire la ostaticii americani şi un acord mai cuprinzător pentru a pune capăt războiului din Fâşia Gaza. Sursele au adăugat că încă nu s-a ajuns la un acord.
Din informaţiile Axios, emisarul special al SUA a organizat aceste consultări în ultimele săptămâni la Doha, în Qatar. Ele s-au concentrat pe eliberarea ostaticilor americani încă deţinuţi de Hamas în Fâşia Gaza, în număr de cinci, dintre care patru sunt confirmaţi morţi şi unul se crede că este în viaţă.
Aceste discuţii s-au referit şi la eliberarea tuturor ostaticilor rămaşi, precum şi la posibilitatea unei încetări permanente a focului, a adăugat site-ul, citând două surse anonime familiare cu discuţiile.
Eyal Zamir: Misiunea de a învinge Hamas în Fâşia Gaza „nu s-a încheiat încă”
În ziua de miercuri, noul şef de stat major israelian, Eyal Zamir (59 de ani), a afirmat că misiunea de a învinge Hamas în Fâşia Gaza „nu s-a încheiat încă”, într-un moment în care armistiţiul din teritoriul palestinian pare ameninţat.
După 15 luni de război, pe 19 ianuarie a intrat în vigoare un acord de armistiţiu încheiat cu sprijinul mediatorilor – Qatar, Egipt şi SUA. Menţinerea încetării focului pare incertă, Israelul şi Hamas nefiind de acord cu privire la modul de prelungire a acestuia după expirarea primei faze.
În prima fază Hamas a predat 33 de ostatici, iar Israelul a eliberat aproximativ 1.800 de palestinieni. Din cele 251 de persoane răpite pe 7 octombrie 2023, 58 sunt încă în captivitate, dintre care 34 au fost declarate moarte de armata israeliană. Israelul a autorizat, de asemenea, intrarea unui ajutor umanitar sporit în Fâşia Gaza, pe care l-a blocat însă duminică pe fondul dezacordurilor cu Hamas privind continuarea armistiţiului.
Israelul cere „demilitarizarea totală” a teritoriului, plecarea Hamas din Fâşia Gaza
Israelul doreşte prelungirea primei faze până la jumătatea lunii aprilie şi cere „demilitarizarea totală” a teritoriului, plecarea Hamas din Fâşia Gaza şi eliberarea ostaticilor înainte de a trece la a doua fază. Propunerea a fost refuzată categoric de Hamas, care cere aplicarea celei de-a doua etape, care ar trebui să conducă la o încetare permanentă a focului şi insistă să rămână în Fâşia Gaza, unde a preluat puterea în 2007. O a treia fază ar trebui să fie dedicată reconstrucţiei.
Reuniţi marţi la Cairo, liderii arabi au adoptat un plan de reconstrucţie a Fâşiei Gazei în care Hamas nu este inclus şi prevede o revenire a Autorităţii Naţionale Palestiniene (ANP), alungată din teritoriu în 2007 de mişcarea islamistă. Însă Israelul exclude, de asemenea, orice rol viitor în Fâşia Gaza pentru ANP, cu sediul în Cisiordania ocupată, şi a respins planul arab.
Planul garantează, din datele Egiptului, menţinerea locuitorilor din Fâşia Gaza pe pământul lor, un răspuns la planul preşedintelui american ce prevede expulzarea acestora în Egipt şi Iordania pentru a face din enclava palestiniană „Riviera Orientului Mijlociu”.
Israelul a promis că va distruge Hamas şi a lansat o ofensivă devastatoare în Fâşia Gaza după atacul din 7 octombrie 2023. Ofensiva israeliană a făcut cel puţin 48.440 de morţi în Fâşia Gaza, majoritatea civili, şi a provocat un dezastru umanitar pe teritoriul palestinian. Atacul din 7 octombrie a dus la moartea a 1.218 persoane din partea israeliană, majoritatea civili, arată bilanţul AFP care include ostaticii morţi sau ucişi în captivitate.
Sursa – www.economica.net
