Sute de milioane de lei pierdute la Primaria Capitalei. Anuntul oficial care revolta bucurestenii

Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a anunțat oficial că două treimi din proiectele cu finanțare europeană gestionate de Primăria Municipiului București vor fi dezangajate. Vorbim despre pierderi directe de sute de milioane de lei, ratate din cauza unor erori administrative. Doar din Planul Național de Redresare și Reziliență s-au evaporat deja 158 de milioane de lei aferente unui număr de cinci proiecte majore care vizau direct modernizarea orașului.

Dincolo de cifrele seci, miza reală a acestui blocaj administrativ se traduce în paralizarea unor investiții vitale pentru traficul și infrastructura din București. Pierderea acestor fonduri nerambursabile forțează administrația centrală a orașului să caute împrumuturi purtătoare de dobândă la băncile internaționale, ceea ce va pune o presiune uriașă pe bugetul local în următorii ani. la nivel politic, acest eșec deschide o vulnerabilitate majoră pentru actuala conducere a Capitalei, arătând o diferență clară de capacitate administrativă între structura centrală și primăriile de sector care reușesc să atragă și să implementeze fonduri.

Problema capacității de absorbție la nivelul aparatului central nu este una complet nouă (un scenariu similar de blocaj s-a înregistrat și în exercițiul financiar precedent, când zeci de proiecte au fost fazate sau abandonate). De-a lungul ultimilor ani, execuția bugetară a Capitalei a depins masiv de transferurile guvernamentale, în timp ce fondurile europene, deși teoretic disponibile, s-au lovit constant de lipsa unor echipe de management de proiect funcționale în aparatul propriu al primăriei.

RecomandăriCiprian Ciucu avertizează – primăria Capitalei riscă să piardă 200 milioane euro

Erori de procedură cu un cost uriaș

Iar lucrurile stau chiar mai rău când analizăm detaliile tehnice. Pe baza datelor furnizate de Antena3, dezastrul nu se oprește doar la PNRR, ci se extinde și spre corecții financiare masive. Mai exact, la suma pierdută inițial se adaugă alte 446 de milioane de lei reprezentând corecții pentru proceduri derulate în perioada 2022-2023, destinate în special modernizării rețelelor de tramvai.

Dar cum s-a ajuns aici? Până la urmă, vorbim despre funcționari publici care ar trebui să cunoască procedurile la virgulă. Motivele invocate pentru aceste pierderi sunt de-a dreptul banale.

„Motivele sunt că s-au semnat contracte fără să fie publicate în JOUE… Chestiuni simple, basic… Și când am încercat să vin cu câțiva oameni care au performat la Sectorul 6, toată lumea a început să mă atace, că ‘Ciucu politizează primăria’. Prin transfer, totul legal… Ca să fie clar.” – Ciprian Ciucu, Primarul Sectorului 6

Erorile de publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sunt impardonabile la un asemenea nivel de finanțare. Printre proiectele afectate direct se numără renovări energetice, sisteme de semaforizare inteligentă, sisteme de transport inteligent și achiziții de tramvaie sau autobuze electrice.

RecomandăriPrimăria Capitalei pierde anual 42 de milioane de euro din chirii subevaluate

Lipsa totală de asumare în administrație

Și totuși, cine plătește pentru aceste greșeli? Nimeni, aparent. Edilul a subliniat că funcționarii din direcțiile de specialitate refuză să își asume vreo vină pentru banii pierduți, motiv pentru care problema întârzierilor va fi mutată la nivelul unei comisii administrative.

„I-am spus doamnei director: ‘Dar, totuși, un pas în spate face cineva, până să vin eu cu comisia administrativă? Pentru că banii aceștia vreau să îi recuperez. Nu vor rămâne lucrurile așa. Că nimeni nu are niciun fel de răspundere în țara asta, în primăria asta și în orașul ăsta’. Nu, noi suntem perfecți cu toții. Funcționarii sunt perfecți. Ei nu au greșit cu nimic.” – Ciprian Ciucu, Primarul Sectorului 6

Cifrele vorbesc de la sine.

RecomandăriScandal la Primăria Capitalei, 500 de milioane de lei pierduți pe locuințe ilegale

Capacitatea administrativă a Primăriei Generale este descrisă ca fiind „la genunchiul broaștei”, în ciuda faptului că regiunea București-Ilfov produce un PIB comparabil cu cel al Vienei. Edilul a explicat că a fost nevoit să intervină personal, sunând după avize și discutând direct cu constructorii sau cu operatorii de utilități, pentru a debloca investiții care trenau.

Căutarea disperată a unor surse alternative

Pentru a acoperi această gaură uriașă, administrația caută acum soluții de avarie. În încercarea de a salva marile proiecte de infrastructură, precum optimizarea traficului pe Bulevardul Dimitrie Pompeiu sau lucrările întârziate din Prelungirea Ghencea, au avut loc zeci de întâlniri cu instituții financiare. Vorbim despre aproximativ 25 de runde de discuții doar anul acesta cu reprezentanți de la Banca Mondială, IFC, MIGA, BERD, BEI și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Salvarea unora dintre aceste proiecte depinde acum de o procedură tehnică de mutare a finanțării. Administrația încearcă să transfere proiectul de management al traficului, ratat prin PNRR, către Programul Operațional Regional (POR), pentru a câștiga timp și a nu pierde avizele și proiectarea deja realizate. Rămâne de clarificat dacă autoritățile de management vor aproba această rocadă financiară până la sfârșitul anului curent sau dacă Bucureștiul va trebui să o ia de la zero cu documentațiile.