Taxa de livrare de 25 de lei readuce în atenție economia gri a platformelor Trendyol și Temu

România se pregătește să aplice o taxă logistică fixă de 25 de lei pentru fiecare colet extracomunitar cu valoare declarată de până la 150 de euro, măsură care urmărește să compenseze costurile generate de volumul mare de expedieri mici și să reducă avantajul competitiv al platformelor globale, precum Temu, Trendyol sau Shein. Potrivit Ministerului de Finanțe, acest prag valoric – scutit de taxe vamale, dar nu și de TVA – a devenit în timp o „portiță fiscală”, fiind deseori exploatat prin subdeclararea valorii sau fragmentarea comenzilor pentru a evita taxele.

Trendyol a devenit noul caz controversat după Temu și Shein

Deși Temu și Shein au fost intens criticate la nivel european pentru practici fiscale netransparente, nici platforma turcească Trendyol, controlată de grupul chinez Alibaba, nu este o excepție. Activitatea sa în UE este gestionată prin Trendyol B.V. din Olanda – o jurisdicție favorabilă companiilor digitale, ceea ce ridică întrebări privind tratamentul fiscal al coletelor livrate în România.

RecomandăriCe se întâmplă la granița de est. Planul lui Zelenski care vizează direct și România

În iunie 2025, Trendyol a transmis un drept la replică în presa românească, afirmând că „respectă legislația fiscală”, însă fără a oferi detalii despre modul de declarare a valorii coletelor sau despre plata TVA și taxelor vamale.

Dovezi europene privind fraudele cu TVA

Investigațiile oficiale confirmă existența unor scheme sofisticate de evitare a TVA în comerțul online extracomunitar. Rapoartele Curții Europene de Conturi din 2024 indică pierderi uriașe la bugetele statelor membre din cauza fraudei de tip „carusel”, în timp ce Parchetul European (EPPO) investighează cazuri de peste 2 miliarde de euro, unele direct legate de platforme digitale.

EPPO avertizează că natura transfrontalieră și digitalizarea accelerată a comerțului îngreunează controalele fiscale.

RecomandăriKremlinul respinge UE ca mediator. Moscova vrea negocieri directe cu Washingtonul.

Consecințe economice pentru România

Un studiu realizat în 2025 de economistul Iancu Guda pentru ARMO arată că platformele extracomunitare ar putea produce pierderi anuale de peste 2 miliarde de euro economiei românești, prin practici fiscale incorecte și concurență neloială.

Impactul este resimțit în special de comercianții și producătorii locali, care nu se pot alinia prețurilor scăzute practicate de platformele care evită plata taxelor.

Un sondaj efectuat în rândul a peste 500 de magazine românești relevă:

RecomandăriUcraina a atacat centrul petrolier rusesc de la Novorossiisk. Loviturile cu drone vizează logistica militară a Rusiei.

• • 77% estimează scăderea vânzărilor,

• • 75% avertizează că micii producători riscă falimentul,

• • 73% preconizează diminuarea profitului,

• • 71% semnalează creșterea produselor de slabă calitate pe piață.

În timp ce Temu și AliExpress afectează în special micii revânzători, Trendyol și Shein exercită o presiune majoră asupra sectorului de fashion, cu efecte directe atât asupra comerțului online, cât și asupra magazinelor fizice.

Un fenomen european în plină anchetă

Autoritățile europene atrag atenția asupra unei „economii gri” a coletelor mici, estimată la peste 4 miliarde de expedieri anual în 2024, operate prin rute optimizate fiscal. Comisia Europeană analizează în prezent eliminarea pragului de 150 de euro și introducerea unei taxe unice de manipulare vamală la nivelul UE, pentru a asigura o concurență corectă.

Ce înseamnă taxa de 25 de lei pentru România

Taxa logistică introdusă la nivel național nu are rolul de a penaliza consumatorii, ci de a reflecta costurile reale de procesare vamală și de a descuraja practicile prin care unele platforme exploatează lacune legislative.

Măsura este considerată una de tranziție, menită să echilibreze competiția dintre platformele globale și comercianții români, într-o piață în care regulile actuale favorizează actorii extracomunitari.