Tradiții de 9 martie. De ce se beau 40 de pahare de vin și ce riști dacă nu respecți sărbătoarea

Ziua de 9 martie, dedicată Sfinților 40 de Mucenici, este marcată în România de numeroase tradiții și obiceiuri care îmbină credința creștină cu practici populare vechi. De la mucenicii copți sau fierți, la focurile purificatoare și la cele 40 de pahare de vin, sărbătoarea anunță începutul primăverii agricole.

Pe 9 martie, Biserica Ortodoxă îi sărbătorește pe cei 40 de Mucenici uciși în Sevastia. Conform Csid, tradiția populară geto-dacică vorbește însă de 44 de sfinți, număr egal cu cel al zilelor dintre 9 martie și 23 aprilie. Folcloristul Simion Florea Marian a consemnat o legendă din Frătăuții Vechi, Moldova, care menționează ziua celor 44 de Sfinți.

Mucenicii, de la aluat copt la fiert în zeamă dulce

În această zi, femeile pregătesc mucenici, care sunt duși la biserică pentru a fi binecuvântați și apoi consumați în familie. Aceștia mai sunt numiți și sfinți, brădoși sau sfințișori și pot avea diverse forme: de om, melc, spirală, albină sau, cel mai adesea, de opturi.

Rețetele diferă în funcție de regiune. În Moldova, mucenicii au forma cifrei 8, considerată o stilizare a formei umane, și sunt făcuți din aluat de cozonac, copt și uns ulterior cu miere și nucă.

În Dobrogea, se păstrează aceeași formă de 8, dar mucenicii sunt mai mici și sunt fierți în apă cu zahăr, scorțișoară și nucă. Acest mod de preparare simbolizează lacul în care au fost aruncați Sfinții Mucenici.

Ziua care deschide sezonul agricol

Sărbătoarea de 9 martie este considerată un reper pentru agricultori, marcând deschiderea ciclului muncilor câmpului. Un vechi obicei era scoaterea plugului în fața casei într-un mod festiv, moment în care plugarii încheiau și înțelegeri de întovărășire, celebrate cu o petrecere.

O superstiție populară spune că tot ce este semănat în această zi va rodi de 40 de ori mai mult. În schimb, cine nu respectă sărbătoarea se crede că va suferi timp de 40 de zile.

Focuri purificatoare și prognoze meteo

În credințele daco-romanilor, pe 9 martie se încheia ciclul „babelor”, care simboliza iarna, și începea șirul zilelor „moșilor”, ce marcau începutul anului agricol. Pentru a trezi pământul la viață, bătrânii loveau simbolic solul cu bâte sau maiuri.

Tot în acest scop se aprindeau focuri rituale. Oamenii ardeau toate gunoaiele din curți pentru a grăbi venirea primăverii, iar tinerii, atât flăcăi, cât și fete, săreau peste foc pentru purificarea trupului.

Ziua era și un prilej de prognoză a vremii. Se consideră că dacă plouă de Mucenici, va ploua și de Paște. Dacă tună, vara va fi prielnică tuturor culturilor, iar dacă îngheață în noaptea dinaintea sărbătorii, toamna va fi lungă.

De la 40 de pahare de vin la „Uitata”

În credința populară, de 9 martie se deschid mormintele și porțile Raiului. În cinstea moșilor, care asigură belșugul ogoarelor, se fac copturi rituale ce se oferă de pomană săracilor.

O datină specifică spune că bărbații trebuie să bea 40 de pahare cu vin, câte unul pentru fiecare mucenic, numărul 40 fiind asociat în tradiție cu morții.

Pe lângă mucenici, se pregătește și o turtă specială în formă de om, dar fără ochi, numită „Uitata”. Aceasta se dă copiilor să o mănânce cu miere și este făcută în memoria morților care, din greșeală, nu au fost pomeniți în timpul anului.