Traian Băsescu vede cea mai severă criză politică de după Revoluție. Cum explică blocajul noului guvern

Traian Băsescu (fost președinte al României) a susținut, la Digi24, că impasul în care a intrat formarea noului guvern este cel mai sever episod politic de după Revoluție, pentru că România nu reușește să strângă o majoritate parlamentară pentru învestirea unui executiv.

Pe scurt, miza nu este doar numele premierului, ci felul în care iese țara din blocaj. Dacă guvernul propus de Veștea nu adună voturile necesare, iar Constituția nu permite deblocarea rapidă prin alegeri anticipate, soluția poate ajunge la negocieri de culise pentru câteva voturi, nu la o clarificare în fața electoratului.

Fostul șef al statului leagă acest blocaj de două cauze. Prima este politică: partidele și-au fixat „linii roșii” care fac aproape imposibilă o susținere majoritară. A doua este instituțională: Constituția României nu lasă loc, în această situație, pentru dizolvarea Parlamentului și convocarea unor alegeri anticipate, variantă folosită în alte state când nu se poate forma o majoritate.

Pentru public, consecința concretă este instabilitatea. Un guvern fără majoritate sau un cabinet construit prin concesii de ultim moment înseamnă decizii mai greu de luat, vulnerabilitate la fiecare vot important și un președinte împins în rolul de arbitru între partide, într-un moment în care era nevoie de o formulă clară și funcțională.

Băsescu mută discuția de la partide la regulile jocului

Traian Băsescu a spus că actuala criză nu vine doar din rivalitatea dintre partide, ci și din felul în care este scrisă Constituția. Evaluarea sa este mai dură decât simpla constatare că negocierile merg greu: fostul președinte afirmă că, în lipsa unei ieșiri constituționale din blocaj, sistemul împinge partidele spre formule de compromis negociate în spatele ușilor închise.

În intervenția sa, Băsescu a descris situația astfel:

„Este cea mai mare criză politică pe care a traversat-o România de la Revoluție încoace, în sensul că nu reușim să avem un Guvern. Și, din păcate, condițiile sunt de așa natură încât este imposibil să formezi un guvern cu o susținere majoritară datorită condițiilor așa-numitelor linii roșii pe care fiecare a ținut să le traseze. Eu, din acest motiv, din cauza faptului că nu se poate forma o susținere majoritară pentru guvern, etichetez actuala criză ca fiind cea mai puternică. Și asta ne arată că avem o mare problemă în Constituție.”

Numai că fostul președinte nu a detaliat care sunt exact aceste „linii roșii” asumate de fiecare partid. Informațiile publice invocate până acum arată doar că ele blochează formula unei majorități, nu și care este punctul precis de ruptură între actorii politici.

Potrivit Mediafax, Traian Băsescu a comparat indirect situația din România cu practica din alte democrații, unde un blocaj similar poate fi rezolvat prin dizolvarea legislativului și chemarea alegătorilor din nou la vot.

Fără anticipate, presiunea se mută pe negocieri pentru fiecare vot

Băsescu consideră că lipsa mecanismului de alegeri anticipate produce un efect politic imediat: în locul unei majorități clare, apare tentația de a aduna voturi individuale sau sprijin punctual prin promisiuni de funcții și favoruri.

Fostul președinte a formulat explicit acest risc:

„Nu există nicio țară civilizată în care, într-o situație de blocaj cum este acum la noi, să nu poți să dizolvi parlamentul și să faci alegeri anticipate. La noi, din păcate, nu se poate face acest lucru și asta ne blochează pur și simplu.”

Și a mers mai departe, legând blocajul constituțional de felul în care s-ar putea construi o majoritate:

„Acum, dacă se va rezolva, cum se va rezolva? În mod absolut nedemocratic. Vino încoace că-ți dau o funcție, vino încoace că-ți angajezi nevasta, pune și tu un vot pentru guvern că-ți angajez copilul. Deci și la asta ne duce imposibilitatea de a declanșa alegeri anticipate.”

Pentru funcționarea statului, acesta este punctul sensibil. Un executiv format în acest fel ar putea porni la drum cu o legitimitate politică fragilă și cu dependență permanentă de negocieri pentru fiecare proiect important. Asta înseamnă risc de instabilitate nu doar la votul de învestitură, ci și pe termen mediu, la buget, reforme sau numiri-cheie.

Guvernul Veștea depinde de PNL, spune fostul președinte

În evaluarea lui Traian Băsescu, obstacolul imediat este strict parlamentar: guvernul Veștea nu ar avea voturile necesare fără o înțelegere cu Partidul Național Liberal. Cu alte cuvinte, chiar dacă președintele a ales varianta de premier pe care a considerat-o cu cele mai mari șanse, testul real rămâne în Parlament.

Băsescu a rezumat această idee fără echivoc: „În orice caz, după părerea mea, guvernul Veștea nu va trece prin Parlament. În lipsa unui aranjament cu liberalii, practic nu se poate realiza o majoritate cu care guvernul să treacă prin Parlament.”

Dar nici aici fostul președinte nu a detaliat ce ar însemna concret acel „aranjament cu liberalii”: susținere formală, vot punctual ori o înțelegere politică mai largă. Datele disponibile până acum indică doar că PNL este prezentat ca actor indispensabil pentru învestitură.

Contextul mai larg complică și mai mult ecuația. Nicușor Dan a spus anterior că a ales opțiunea de premier cu cele mai mari șanse în Parlament, invocând probabilitatea parlamentară, direcția pro-occidentală și seriozitatea financiară. Iar retragerea sprijinului de către Edmond Niculușcă, fost colaborator-cheie, a adăugat presiune politică suplimentară în jurul actualei formule.

Ce urmează depinde de votul din Parlament și de capacitatea taberelor politice de a ajunge la o majoritate înaintea învestiturii guvernului Veștea. Fără o înțelegere cu PNL, Traian Băsescu susține că acest cabinet nu are șanse să treacă.