Trump respinge acordul de pace propus de Iran. Pretul petrolului sare de 100 de dolari barilul
Președintele Donald Trump a respins oficial cea mai recentă propunere a Iranului de a pune capăt războiului. Decizia prelungește blocajul din Orientul Mijlociu și crește imediat tensiunea pe piețele internaționale.
Condițiile Teheranului și reacția americană
Iranul venise duminică cu o ofertă (transmisă prin intermediul Pakistanului) pentru un acord inițial care să deschidă o fereastră de 30 de zile de negocieri. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baqaeui, a declarat la televiziunea de stat Press TV: „Deocamdată, am decis să ne concentrăm pe încheierea războiului, deoarece această problemă este un motiv de îngrijorare pentru întreaga regiune, pentru națiunea noastră și pentru comunitatea internațională”.
Condițiile puse de Teheran includ sfârșitul permanent al războiului pe toate fronturile, compensații financiare pentru daune, ridicarea sancțiunilor și a blocadei navale, plus controlul asupra Strâmtorii Ormuz, conform agenției Tasnim.
Dar răspunsul de la Washington a venit rapid și fără echivoc.
Pe rețeaua Truth Social, Donald Trump a scris duminică: „Tocmai am citit răspunsul așa-numiților «Reprezentanți» ai Iranului. Nu îmi place, TOTAL INACCEPTABIL!”. Liderul de la Casa Albă a acuzat Teheranul că „se joacă cu Statele Unite și cu restul lumii de 47 de ani (ÎNTÂRZIERE, ÎNTÂRZIERE, ÎNTÂRZIERE!)”.
Impactul economic. Cum se simte criza la pompă
Aici intervine problema globală. Înainte de începerea conflictului militar pe 28 februarie, aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol trecea prin Strâmtoarea Ormuz, pe care Iranul a blocat-o parțial ca măsură de retorsiune.
Cifrele vorbesc de la sine.
Cum a relatat Time într-o analiză publicată recent, prețul țițeiului Brent a crescut duminică cu 3,17%, ajungând la 104,50 dolari pe baril, în timp ce țițeiul american a urcat cu 3,21%, până la 98,48 dolari.
Și cum ne afectează asta pe noi? V-ați gândit vreodată la legătura dintre o decizie luată la Washington și bugetul familiei voastre? Când barilul sare de 100 de dolari pe bursele internaționale, șoferii români simt impactul direct la pompa de benzină în doar câteva săptămâni, iar inflația generală din România primește un nou impuls negativ prin costurile de transport majorate la toate alimentele.
Dilema nucleară și poziția Israelului
Pe teren, ostilitățile continuă zilnic. Emiratele Arabe Unite au interceptat duminică două drone iraniene, Qatar a raportat lovirea unei nave cargo în apele sale, iar Kuweit a respins drone ostile neidentificate. Întrebat dacă operațiunile de luptă s-au încheiat, Trump a punctat scurt: „Sunt învinși, dar asta nu înseamnă că au terminat”.
Numai că Israelul are propria agendă de securitate. Premierul Benjamin Netanyahu a discutat cu Trump duminică seară despre programul atomic iranian.
„Există încă material nuclear, uraniu îmbogățit, care trebuie scos din Iran”, a declarat Netanyahu pentru postul CBS. „Există încă situri de îmbogățire care trebuie dezmembrate. Există încă interpuși pe care Iranul îi susține. Există rachete balistice pe care încă vor să le producă”. Soluția propusă de liderul israelian este tranșantă: „Intri și îl scoți afară”.
La rândul său, ambasadorul american la ONU, Mike Waltz, a declarat la Fox News: „Trump a fost clar că nu vor avea niciodată o armă nucleară și nu pot ține ostatice economiile lumii”.
Un război care oficial nu există
Deși secretarul de stat Marco Rubio a anunțat recent încheierea ofensivei americane (operațiunea Epic Fury), situația reală e departe de a fi rezolvată.
William Figueroa, profesor asistent de relații internaționale la Universitatea din Groningen, explică mecanismul: „Cred că asistăm la o fază «post-Misiune Îndeplinită» a războiului, în care SUA neagă existența războiului, continuând în același timp ostilități la nivel scăzut, dar susținute”. Tot el adaugă despre liderul american: „Este clar că are nevoie de un acord”.
Să fim serioși, ambele tabere încearcă să-și salveze imaginea publică internă.
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a scris pe rețeaua X că țara sa „nu se va înclina niciodată în fața inamicului” și că „dacă apar discuții despre dialog sau negociere, nu înseamnă capitulare sau retragere”.
Arman Mahmoudian, cercetător la Universitatea din South Florida, rezumă perfect negocierile din culise: „Pentru Washington, prioritatea este stabilizarea. Piețe de petrol și gaze mai calme ar reduce presiunea economică și ar ușura povara politică asupra președintelui Trump, mai ales având în vedere promisiunea sa de a evita un alt război major”. În schimb, calculele Teheranului sunt diferite. „Pentru Teheran, totuși, instabilitatea este o pârghie. Atâta timp cât prețurile la energie rămân ridicate și Strâmtoarea rămâne perturbată, Iranul păstrează una dintre puținele sale cărți majore de negociere”, arată expertul.
Iar peste toate acestea se suprapune criza sângeroasă din Liban. Peste 500 de oameni au fost uciși acolo de la intrarea în vigoare a acordului de încetare a focului pe 16 aprilie (un acord pe care Israelul îl încalcă constant prin atacuri asupra Beirutului). Peste 50 de persoane au murit doar în acest weekend, conform Ministerului Sănătății libanez.
„Dacă Israelul continuă să lovească Hezbollah, Iranului i s-ar putea părea politic imposibil să continue discuțiile cu Statele Unite”, avertizează Mahmoudian. „Un acord cu Washingtonul în timp ce Hezbollah este sub un atac susținut ar face ca Iranul să pară că a abandonat unul dintre cei mai importanți aliați ai săi, dăunându-i credibilității în fața Hezbollah și a altor parteneri regionali”.
Următoarele discuții oficiale între Israel și Liban sunt programate pentru data de 14 mai.
