Suedia cere presiune maxima pe Rusia. Ministrul de externe respinge negocierile de pace

Europa trebuie să intensifice presiunea asupra Kremlinului, deoarece Rusia refuză orice intenție reală de a opri războiul. Ministrul suedez de externe, Maria Malmer Stenegard, a respins categoric ideea unor negocieri cu Moscova în acest moment. Oficialul a vorbit deschis despre calculele diplomatice ale blocului comunitar și despre necesitatea unor măsuri mult mai dure.

Fara mediatori intre Moscova si Kiev

Malmer Stenegard a tăiat din start zvonurile despre posibili mediatori care ar putea interveni între cele două capitale. Fostul cancelar german Gerhard Schröder fusese menționat în acest sens în diverse cercuri diplomatice ca o posibilă punte de legătură. Numai că oficialul suedez a precizat clar că accentul trebuie să rămână exclusiv pe sancțiuni, nu pe discuții sterile care doar ar oferi timp trupelor rusești.

Declarațiile vin într-un moment extrem de tensionat. După parada militară discretă de Ziua Victoriei organizată la Moscova sâmbătă, președintele rus Vladimir Putin a sugerat că acest conflict cu Ucraina s-ar putea apropia de sfârșit. Liderul de la Kremlin a profitat de ocazie și a condamnat ferm sprijinul NATO și al Occidentului pentru Kiev.

Dar Malmer Stenegard a insistat pe parcursul interviului că Rusia „nu este cu adevărat interesată de pace”.

„Încearcă diferite manevre, dar trebuie să ne păstrăm concentrarea acolo unde este nevoie, și anume pe creșterea presiunii asupra Rusiei și pe creșterea sprijinului pentru Ucraina”, a declarat ministrul suedez de externe. Oficialul a făcut aceste precizări în direct, în cadrul emisiunii matinale zilnice Europe Today difuzate de Euronews.

Lista neagra a Uniunii Europene se extinde

Luni, la Bruxelles, miniștrii Uniunii Europene (UE) se așează la masa discuțiilor cu o agendă clară și destul de încărcată. Oficialii se concentrează pe invazia Rusiei în Ucraina și pe conflictul din Orientul Mijlociu.

Ce înseamnă asta concret pentru securitatea din regiunea noastră? Așa cum relatează Euronews într-o analiză publicată luni dimineață, europenii speră să extindă rapid lista neagră a UE cu persoanele din Rusia responsabile pentru deportarea și adopția forțată a copiilor ucraineni. Iar orice decizie dură luată la Bruxelles se simte imediat și la București. România împarte cea mai lungă graniță terestră a UE cu țara aflată în război, iar fermitatea blocului comunitar dictează direct nivelul de securitate de la frontiera noastră de est. Când UE lovește financiar și diplomatic Moscova, presiunea la granițele României capătă automat o altă dinamică. Nu putem vorbi de stabilitate locală fără ca mecanismul de sancțiuni de la Bruxelles să funcționeze la capacitate maximă.

E drept că Malmer Stenegard consideră că, mai devreme sau mai târziu, UE va trebui să discute cu Moscova. Până la urmă, ecuația de pe front se va muta la un moment dat la masa tratativelor. Dar calculele trebuie schimbate acum, prin forță economică.

Schimbare de atitudine la Bruxelles

Un detaliu extrem de interesant remarcat de oficialul suedez ține de atmosfera propriu-zisă de la masa negocierilor. Ministrul a subliniat o schimbare de atitudine în sală la Bruxelles odată cu sosirea noului guvern al Ungariei sub conducerea premierului Péter Magyar (o schimbare politică recentă care a modificat vizibil dinamica decizională europeană).

„Sunt mult mai multe zâmbete în încăpere în zilele noastre”, a spus ea.

Dincolo de cifre și pachete legislative, Europa are acum „posibilități mai bune” de a acționa mai rapid și mai decisiv pe probleme geopolitice cheie. Acest lucru se aplică în mod special în ceea ce privește sprijinul militar și financiar pentru Ucraina, unde unanimitatea a fost adesea un obstacol major în ultimele luni.

Discuțiile diplomaților nu ocolesc nici tensiunile din Orientul Mijlociu. Suedia susține deschis creșterea presiunii asupra Israelului din cauza situației umanitare grave din Gaza și a violenței în creștere din Cisiordania ocupată. În paralel cu dosarul ucrainean, miniștrii europeni avansează cu sancțiunile împotriva coloniștilor israelieni.

Malmer Stenegard a explicat că decidenții din UE ar trebui să meargă înainte cu sancțiuni dure, nu doar împotriva coloniștilor violenți, ci și împotriva unor „miniștrii extremiști din guvernul israelian.”

„Sperăm să putem trece coloniștii linia de sosire. Este o măsură mult așteptată”, a transmis un diplomat de rang înalt prezent la discuțiile de la Bruxelles.

Pachetul de sancțiuni și noile măsuri restrictive urmează să fie supuse aprobării finale la încheierea reuniunii de luni a miniștrilor europeni de externe.