Ucraina a trimis numele a peste 500.000 de militari ruși, dar sub 1% au ajuns în baza de alerte Schengen folosită și de România

La frontiera externă a României, polițiștii pot verifica alertele comune ale țărilor Schengen, dar puține dintre numele militarilor ruși trimise de Ucraina au ajuns în această bază. Ucraina a transmis identitățile a peste 500.000 de soldați ruși. După aproape un an de verificări, mai puțin de 1% dintre nume fuseseră introduse în Sistemul de Informații Schengen, baza comună de alerte numită SIS, potrivit unei relatări Euronews din 6 noiembrie 2026. Euronews nu precizează numărul exact, autoritatea care confirmă procentul, data exactă a numărării sau tipurile de alerte SIS în care au fost introduse numele.

Un nume primit din Ucraina nu devine automat o alertă care poate duce la refuzul intrării. Fiecare stat care vrea să introducă o astfel de alertă trebuie să ia o decizie pentru persoana respectivă. Comisia Europeană pregătește măsuri noi privind accesul combatanților ruși, care ar putea fi prezentate la o reuniune din 16 noiembrie; ele nu se aplică doar pentru că au fost anunțate.

De ce numele nu pot fi adăugate toate odată

Pentru a refuza intrarea și șederea pe motiv că o persoană reprezintă un pericol, regulamentul european cere o evaluare a fiecărui caz. Statul trebuie să țină seama de situația persoanei și de urmările refuzului, apoi să stabilească dacă prezența ei amenință ordinea publică sau siguranța țării.

După evaluare, statul care introduce alerta trebuie să adopte o hotărâre judecătorească ori o decizie a unei autorități, potrivit legii sale. Așadar, lista transmisă de Ucraina nu poate fi copiată direct în baza Schengen. Hotărârea aparține statului care emite alerta, nu Comisiei Europene.

Regulamentul prevede și alte motive pentru o alertă de refuz al intrării: o condamnare pentru o faptă pedepsită cu cel puțin un an de închisoare, motive serioase privind o infracțiune gravă sau încercarea de a ocoli regulile de intrare și ședere. Persoana vizată de o decizie de refuz are dreptul să o conteste. Aceste reguli, stabilite prin regulamentul adoptat în 2018, explică de ce apartenența la o listă de militari nu este singură o decizie de refuz.

Ce înseamnă o alertă la frontiera României

Poliția de Frontieră Română arată că alertele SIS pot fi consultate când o persoană trece frontiera externă. Datele pot fi verificate și când persoana este oprită de poliție pe teritoriul țării. România folosește, astfel, același sistem în care statele Schengen introduc alertele.

Lipsa unui nume din SIS nu înseamnă că persoana primește automat dreptul de intrare în România. Polițistul de frontieră verifică și celelalte condiții de intrare aplicabile acelei persoane. La fel, cifra de mai puțin de 1% privește numele introduse în SIS, nu o măsurare a tuturor verificărilor făcute la frontieră.

Ce poate urma la reuniunea din 16 noiembrie

Potrivit Euronews, pachetul de sancțiuni adoptat în iulie 2026 nu a introdus direct interdicția de acces pentru combatanții ruși. Aplicarea ei a fost lăsată în seama unor măsuri pe care Comisia Europeană încă le pregătește. O posibilă schimbare viitoare trebuie separată de regula folosită acum pentru introducerea alertelor SIS.

Consiliul UE are programată reuniunea miniștrilor de externe la 16 noiembrie 2026. Euronews relatează că măsurile Comisiei ar putea fi prezentate atunci. Următorul pas este să se vadă dacă propunerea va fi prezentată și ce reguli va cuprinde.