Liceul din Frecăței, Ucraina, riscă să piardă clasele superioare la reorganizarea școlilor
Copiii din Frecăței, un sat din regiunea Odesa, riscă să nu mai poată urma clasele superioare la liceul din localitate, odată cu reorganizarea școlilor din Ucraina, programată la nivel național din 1 septembrie 2027. Potrivit TVR Info, la liceu învață 106 elevi în clase cu predare în română și 115 în clase cu predare în ucraineană. Nu a fost anunțată o hotărâre de desființare a claselor superioare.
Anatol Popescu, președintele Asociației Basarabia a românilor din regiunea Odesa, a explicat că părinții vor să mute șapte sau opt copii din clase unde se predă în ucraineană în clase unde se predă în română. Ei speră astfel să păstreze liceul în sat. Mutarea elevilor nu ține însă locul hotărârii prin care se stabilește ce școli vor avea clase superioare.
Autoritățile locale aleg școlile care rămân licee
Ministerul ucrainean al Educației arată că autoritățile locale decid ce școli devin licee. Acestea trebuie să ia în calcul câți elevi sunt, unde locuiesc și dacă pot fi transportați la școală. Ministerul nu ia hotărârea în locul lor.
Schimbarea vine din reforma școlară stabilită prin lege în 2017. Potrivit regulamentului actualizat de guvernul ucrainean la 24 aprilie 2026, o etapă de încercare a început la 1 septembrie 2026 în 150 de licee, iar aplicarea la nivel național este programată pentru 1 septembrie 2027. Liceele trebuie să ofere cel puțin trei direcții de studiu dintre care elevii să poată alege.
Un act ucrainean din 2026 prevede cel puțin opt elevi într-o grupă a unui liceu de stat sau al unei comunități locale. Acesta este un prag pentru o grupă, nu o regulă potrivit căreia clasele cu predare în română trebuie să fie mai numeroase decât cele cu predare în ucraineană.
Transferul elevilor ar schimba raportul dintre cele două limbi
Din cifrele prezentate de TVR Info, mutarea a șapte elevi ar duce clasele cu predare în română la 113 copii, față de 108 în cele cu predare în ucraineană. Dacă s-ar muta opt, raportul ar fi 114 la 107. Calculul privește toți elevii menționați pentru cele două limbi, nu arată câți sunt în fiecare grupă de liceu.
Lilia Bondarenko conduce secția de învățământ din Consiliul orășenesc Reni. La o discuție cu părinții, ea nu a fost de acord cu ideea transferului și le-a spus: „Dumneavoastră acum faceți lucruri separatiste!”. Părinții au susținut că cererea lor privește școlarizarea copiilor în sat.
Naveta ar lungi ziua de școală
Un părinte a spus că, dacă elevii ar merge la liceu în oraș, ar putea ajunge acasă în jurul orei 17, după cursuri încheiate la ora 16. TVR Info nu precizează numele liceului din oraș și nici limba de predare disponibilă acolo. El a invocat și întreruperile de curent care, iarna, ar dura patru-cinci ore și le-ar îngreuna copiilor pregătirea temelor.
Ministerul ucrainean al Educației cere autorităților locale să țină seama de posibilitatea transportului când stabilesc rețeaua de licee. Pentru elevii care nu pot face zilnic naveta, reforma prevede cazare în internate finanțate local.
România a cerut oficial păstrarea rețelei existente de școli cu predare în română și evitarea măsurilor regresive. Separat, Asociația Basarabia a trimis Ministerului român de Externe un memoriu la 28 octombrie și a cerut o întâlnire în cel mult șapte zile lucrătoare; ministerul a confirmat primirea documentului.
Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, aflat în România când cazul a fost făcut public, a promis că va verifica situația din Frecăței. Rezultatul verificării și hotărârea autorităților locale privind clasele superioare nu au fost anunțate.
Fotografia de mai sus este o imagine ilustrativă, dintr-o bancă de imagini.
