Copiii români fără cetățenie italiană pot intra în limita de 30% pe clasă în Italia, în funcție de locul nașterii și anii de grădiniță sau școală

Comisia Europeană urmărește decretul Italiei care limitează la 30% prezența anumitor elevi fără cetățenie italiană într-o clasă, a comunicat vicepreședinta executivă Roxana Mînzatu. Regula îi poate privi și pe copiii români, dar cetățenia română singură nu înseamnă că un elev intră în acest plafon.

Decretul-lege nr. 170/2026 a intrat în vigoare la 1 octombrie 2026. Limita pentru formarea claselor întâi începe însă din anul școlar 2027/2028; pentru copiii înscriși pe parcursul anului școlar 2026/2027 se aplică deja regula de repartizare în clase care respectă plafonul.

Ce copii români intră în limita de 30%

Articolul 13 al decretului stabilește cine este numărat în acest procent. În clasa întâi de școală primară, intră în calcul elevul fără cetățenie italiană care s-a născut în afara Italiei sau care nu a urmat cel puțin doi ani de grădiniță. Un copil cu cetățenie română născut în Italia poate, așadar, să intre în calcul dacă nu are cei doi ani de grădiniță.

În clasa întâi de gimnaziu sau de liceu, limita privește elevii fără cetățenie italiană care nu au încheiat cu rezultat pozitiv cel puțin trei ani școlari în sistemul italian. În fiecare dintre aceste clase, elevii care îndeplinesc criteriile nu pot reprezenta mai mult de 30% din total. Decretul nu cere un test de italiană pentru a stabili cine intră în plafon, deși măsura a fost prezentată public ca una pentru copiii cu dificultăți de limbă.

O circulară ministerială din 8 ianuarie 2010 prevedea deja o limită generală de 30% pentru elevii fără cetățenie italiană, cu posibilitatea unor excepții. Noul decret păstrează procentul, dar stabilește criterii diferite pentru elevii numărați.

Ce se întâmplă dacă o clasă ajunge la limită

Regula se aplică școlilor din sistemul național italian, nu școlilor străine sau europene din Italia. Pentru înscrierile făcute în cursul anului școlar 2026/2027, școala trebuie să aleagă o clasă în care procentul nu este depășit.

Dacă elevii nu pot fi repartizați astfel în aceeași școală, biroul școlar din zonă trebuie să îi distribuie între școli apropiate, după consultarea directorilor. Decretul cere să fie luate în seamă distanța față de locuință și nevoile familiale excepționale care pot fi dovedite prin acte; atingerea plafonului nu înseamnă refuzarea accesului la școală.

Cifra elevilor români nu arată câți sunt vizați

Datele autorităților italiene arătau că, în anul școlar 2022/2023, erau aproape 149.000 de elevi cetățeni români, aproximativ 119.000 de elevi cetățeni albanezi și peste 114.000 de elevi cetățeni marocani. Românii formau cel mai mare dintre aceste grupuri, dar cifra îi cuprinde pe toți elevii cu cetățenie română, nu doar pe cei care îndeplinesc condițiile decretului.

Într-o estimare pentru anul școlar 2024/2025, Ministerul Educației din Italia număra 864.425 de elevi fără cetățenie italiană în școlile de stat. Totalul privește alt an și nu arată câți copii români îndeplinesc condițiile privind locul nașterii și anii de școală.

Comisia urmărește regula, fără o decizie de încălcare

Mînzatu a răspuns unei întrebări adresate în Parlamentul European de Partidul Democrat italian, aflat în opoziție. Ea a amintit că tratatele Uniunii Europene interzic discriminarea pe criteriul cetățeniei, inclusiv atunci când aceasta apare indirect, iar derogările trebuie să fie prevăzute de tratate și interpretate restrictiv. Comisia a anunțat că urmărește evoluția regulii, nu că a stabilit deja o încălcare a dreptului european.

Premierul Giorgia Meloni susține că limita ar ajuta integrarea elevilor. În Italia, decretul-lege urmează să fie examinat de Parlament pentru transformarea lui în lege.