Valea Saulei primește statut de protecție. Zona poate fi vizitată din strada Gherghiței

Consiliul General a declarat Valea Saulei arie naturală protejată de interes local, marți, 27 octombrie 2026. Suprafața de 5,2 hectare din Sectorul 2 al Bucureștiului devine a treia zonă naturală protejată a Capitalei, alături de Parcul Natural Văcărești și Pajiștea Petricani. Decizia permite pregătirea lucrărilor pentru conservare și vizitare.

Asociația Parcul Natural București (APNB) a inițiat demersul împreună cu Primăria Sectorului 2 și comunitățile locale, după cinci ani de cercetare pe teren. Asociația urmărește să ofere acces la natură locuitorilor din cartierele bucureștene Andronache, Gherghiței și Doamna Ghica, unde semnalează un deficit de spații verzi.

Vizitatorii pot intra din strada Gherghiței

Accesul în Valea Saulei este deja posibil prin strada Gherghiței nr. 116. Amenajările anunțate urmăresc curățarea zonei și îmbunătățirea accesului, astfel încât recreerea, observarea naturii și activitățile de informare să se desfășoare în condiții mai sigure.

În perimetrul protejat se aplică următoarele interdicții:

• Nu se abandonează deșeuri.
• Nu se aprinde focul.
• Nu se hrănesc păsările sau celelalte animale.
• Nu se abandonează animale exotice.
• Sunt interzise tăierea vegetației și defrișările.

Responsabilitățile sunt împărțite între administrația locală și asociație. Primăria Sectorului 2 gestionează componenta administrativă, spațiul verde și deșeurile. APNB răspunde de protejarea naturii și de intervențiile pentru conservare, precum și de vizitare și informare.

Amenajarea trebuie corelată cu soluția câștigătoare a concursului internațional dedicat dezvoltării salbei de lacuri a râului Colentina, în Sectorul 2.

Înaintea votului, asociația propunea intervenții minime pentru primii doi ani: acces sigur, panouri explicative, asigurarea unui buget și constituirea unei echipe de administrare. Propunerea cuprindea și un traseu tematic, alături de observatoare pentru păsări.

Tot în această etapă erau propuse insule pentru însorirea și monitorizarea țestoaselor, cuiburi artificiale și hrănitori pentru păsări. Prevenirea și stingerea incendiilor, precum și controlul speciilor invazive, adică al speciilor care se extind în detrimentul celor locale, figurau între măsurile avute în vedere.

Studiul descrie depozitări de deșeuri și presiuni imobiliare

Solicitarea de protejare a zonei primise anterior aprobarea Consiliului Local al Sectorului 2. Fundamentarea științifică a fost realizată de APNB pentru una dintre ultimele zone umede din nord-estul Bucureștiului.

Studiul elaborat de asociație descria situația accesului înaintea instituirii protecției: „singura cale de acces din Str. Gherghiței este folosită pentru depozitare ilegală de deșeuri din demolări. Abuzurile continuă și se agravează, iar în absența unui statut de protecție nu există temei legal pentru intervenție.”

La sudul zonei, la adresa strada Gherghiței nr. 9, se construiește ansamblul rezidențial One Lake District. Spre vest, sunt avute în vedere alte locuințe pe terenurile fostelor Pepiniere Tei-Toboc, privatizate parțial.

În evaluarea acestor dezvoltări, studiul de fundamentare preciza: „Presiunea urbană este, prin urmare, imediată și tangibilă”

Documentul identifica și alte amenințări: izolarea habitatelor, lipsa accesului controlat, speciile invazive, incendiile, deversările ilegale care afectează apa, seceta și schimbările climatice. Regimul de protecție urmărește să creeze cadrul pentru administrarea zonei și sancționarea abuzurilor.

O posibilă extindere, prezentată înaintea deciziei, ar presupune preluarea unei parcele aflate în administrarea statului, prin Ministerul Afacerilor Interne. Pe acel teren ar putea fi amenajată o pădure urbană, cu rol de filtru împotriva poluării dinspre Autostrada A3.

Cercetările au identificat 12 specii protejate

Inventarul comunicat după decizie cuprinde peste 350 de specii sălbatice, dintre care 12 protejate. Cifra diferă de evaluarea de aproape 300 de specii de plante și animale publicată de Ecozon pe 23 octombrie, înaintea votului.

În zonele cu apă, pădure și pajiște au fost găsite egreta mică, stârcul cenușiu, pescărașul albastru, țestoasa de apă și vidra. Studiul consemnează și stârcul pitic, liliacul de amurg, ghionoaia sură și șoimul călător. Aici trăiesc peste 80 de specii de păsări, dar și alte mamifere, reptile și amfibieni.

Monitorizările APNB au identificat și marmoratul mare. Acest fluture de zi este sensibil la poluare, pesticide și îngrășăminte chimice. Potrivit asociației, descoperirea sa a dus la 21 numărul tipurilor de fluturi de zi cunoscute în Valea Saulei.

Dan Bărbulescu, directorul Asociației Parcul Natural București, a declarat despre protejarea zonei: „De prosperitatea naturii din aceste locuri depinde calitatea vieții în oraș. Protecția lor înseamnă protecția noastră”

Habitatele s-au format pe locul unor bazine piscicole

Habitatele s-au format în mod natural, în aproximativ cinci decenii, pe amplasamentul bazinelor piscicole amenajate în 1975 pe cursul Văii Saulei, parte a sistemului de ape al Colentinei. Specialiștii au cercetat și cartografiat teritoriul în perioada 2021-2025.

În același loc se găsesc luciu de apă, pădure de luncă, vegetație de mal, stufărișuri și pajiști. Potrivit raportului de specialitate, zona servește drept refugiu și cale de trecere pentru specii în nordul culoarului Colentina-Saulei. Unele specii protejate la nivel european nu pot supraviețui în parcurile amenajate convențional.

Apa și vegetația păstrează umiditatea locală și atenuează acumularea de căldură în oraș, potrivit raportului. Plantele de pe maluri stabilizează terenul și filtrează apa provenită din precipitații înainte ca aceasta să ajungă în pânza freatică. Vegetația contribuie și la reținerea dioxidului de carbon și la îmbunătățirea aerului.

Referatul de aprobare urmărește păstrarea habitatelor acvatice, a stufului, pajiștilor de mal și pădurii, împreună cu plantele și animalele specifice. Recreerea, educația și cercetarea sunt celelalte utilizări propuse. Documentul prevedea demersuri ale Primăriei Sectorului 2 pentru înscrierea protecției în cărțile funciare în 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii, conform relatării In prim plan dinaintea votului.

Programul asociației vizează peste 1.500 de hectare

Protejarea Văii Saulei face parte din Rewilding Bucharest, program multianual început de APNB în 2024 și finanțat prin Platforma de mediu pentru București. Obiectivul este conservarea a peste 1.500 de hectare de spații verzi, pentru valoarea lor naturală și beneficiile aduse mediului urban.

Programul urmărește constituirea a cinci zone protejate:

• Pajiștea Petricani;
• Valea Saulei;
• Parcul Natural Pădurea Băneasa;
• Lunca Dâmboviței;
• Stufărișurile din Dobroești-Pantelimon.

Pajiștea Petricani a primit statutul de arie protejată de interes local la sfârșitul lunii iulie 2025. Include apă, stufărișuri, pajiști de mal și suprafețe împădurite. Demersul pentru Lunca Dâmboviței privește zona de intrare în Lacul Morii.

În paralel, asociația derulează proiectul artistic și antropologic „Vederi din natură”, despre relația dintre diversitatea oamenilor și cea a speciilor din oraș. Proiectul include instalarea unui leagăn roșu în Valea Saulei și în alte spații naturale pentru care se urmărește protecția.

Expoziția cu același nume este programată între 30 octombrie și 15 noiembrie 2026 la Galeria BAF, în Piața Amzei nr. 13 din București.