Ucraina cere încă 20 de miliarde de dolari pentru armament. Ce miză are grăbirea livrărilor de Patriot și drone

Ucraina va cere oficial aliaților, joi, 18 iunie, încă 20 de miliarde de dolari pentru achiziții militare, peste cele 40 de miliarde de dolari promise deja, într-un moment în care Kievul încearcă să grăbească livrările de sisteme Patriot, rachete interceptoare și drone pe fondul intensificării atacurilor aeriene rusești.

Mai precis, suma suplimentară cerută acum reprezintă jumătate din pachetul de 40 de miliarde de dolari anunțat anterior și ar ridica efortul total vizat de Ucraina la 60 de miliarde de dolari. Solicitarea a fost anunțată miercuri de Mihailo Fedorov (ministrul ucrainean al Apărării) și urmează să fie prezentată în Grupul de Contact pentru Apărarea Ucrainei, format din aproximativ 50 de state.

Miza nu este doar contabilă. Dacă banii vin rapid, Ucraina încearcă să închidă una dintre cele mai costisitoare vulnerabilități ale sale: apărarea antiaeriană a marilor orașe și a infrastructurii critice. Dacă întârzie, presiunea rusească asupra rețelelor energetice și a centrelor urbane poate continua, iar conflictul se poate prelungi.

Pentru statele europene, inclusiv pentru România ca membru NATO și UE, cererea Kievului înseamnă o nouă rundă de decizii despre bani, stocuri militare și priorități de securitate. O apărare antiaeriană ucraineană mai puternică ar muta o parte din presiunea militară mai departe de frontiera estică a Alianței. Numai că nota de plată crește, iar aliații trebuie să arate cât din sprijinul politic se transformă în fonduri și contracte efective.

Kievul vrea achiziții mai rapide, nu doar promisiuni noi

Ucraina și-a fixat explicit prioritățile: artilerie cu rază lungă de acțiune, drone, sisteme de apărare antiaeriană și programul PURL, mecanismul prin care state europene membre NATO și Canada cumpără armament american pentru Ucraina. Accentul este pe viteză și eficiență, nu doar pe volumul total al ajutorului.

În anunțul său, Mihailo Fedorov a legat direct noua cerere de această accelerare a achizițiilor. Potrivit Adevarul, ministrul ucrainean al Apărării a declarat:

„Lucrăm la îmbunătățirea calității acestui ajutor și la asigurarea a încă 20 de miliarde de dolari, în plus față de cele 40 de miliarde de dolari care au fost deja anunțate.”

Pentru Kiev, partea cea mai urgentă rămâne apărarea antiaeriană. Președintele Volodimir Zelenski a avertizat anterior că sunt necesare fonduri suplimentare pentru a accelera cumpărarea sistemelor americane Patriot și a rachetelor interceptoare. Iar acest punct are o logică simplă: un sistem care ajunge mai repede poate proteja centrale, noduri logistice și orașe mari înaintea următorului val de atacuri.

Fereastra invocată de Kiev după încetinirea înaintării ruse

Solicitarea apare într-un moment în care oficialii ucraineni apreciază că ritmul înaintării trupelor ruse pe front a încetinit. Kievul susține și că atacurile sale cu drone asupra infrastructurii logistice și energetice ruse ar fi redus capacitatea Moscovei de a susține operațiunile militare.

Dar aici apare calculul politic și militar al Ucrainei. Kievul încearcă să transforme o posibilă perioadă de respiro într-un avantaj concret: mai multe sisteme defensive, mai multă presiune asupra Rusiei și, eventual, o poziție mai bună dacă se deschide o negociere.

Mihailo Fedorov a formulat această idee explicit:

„Există în prezent o ‘fereastră de oportunitate’ pentru consolidarea capacităților militare ale Ucrainei și pentru creșterea presiunii asupra Rusiei.”

Tot mai mulți lideri europeni și comandanți militari ucraineni susțin că dinamica actuală de pe câmpul de luptă ar putea crea condiții favorabile pentru eventuale negocieri între Ucraina și Rusia. Asta nu înseamnă pace iminentă. Înseamnă că următoarele decizii privind armamentul pot influența și raportul de forțe din eventualele discuții.

Sprijinul aliaților depinde de reuniunea de joi și de semnalele din SUA

Reuniunea Grupului Ramstein de joi, 18 iunie, este așteptată să arate cât de dispuși sunt aliații să meargă dincolo de cele 40 de miliarde de dolari promise deja. Până acum nu a fost anunțat un răspuns oficial colectiv la noua cerere de 20 de miliarde de dolari și nici o împărțire publică a contribuțiilor pe state.

Și climatul politic contează. Summitul G7 desfășurat la Évian-les-Bains, în Franța, a adus, potrivit informațiilor disponibile până acum, o notă mai optimistă în relațiile transatlantice. A apărut și o interpretare legată de Donald Trump, care ar susține mai puternic Ucraina în schimbul implicării europene în securizarea Strâmtorii Ormuz. Această informație nu este confirmată oficial, iar forma concretă a unui asemenea sprijin nu a fost anunțată.

Pentru Europa, dosarul merge în paralel cu alte două linii de acțiune: înăsprirea sancțiunilor economice împotriva Rusiei și încercarea de a-și asigura un loc la eventualele negocieri de pace. Cererea de 20 de miliarde de dolari vine exact între aceste două planuri: presiune militară acum, pentru o poziție politică mai solidă mai târziu.

Iar pentru România, chiar dacă poziția specifică de la această reuniune nu a fost anunțată până acum, miza rămâne una directă: orice întărire a apărării antiaeriene a Ucrainei are legătură cu securitatea regională de la granița estică a NATO și cu reducerea riscului de extindere a instabilității în zona Mării Negre.

Prima clarificare este așteptată joi, 18 iunie, la reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, unde Kievul va prezenta oficial cererea de finanțare suplimentară.