Ucraina lovește o rafinărie din Rusia la 1.300 km distanță cu drone de atac
Un nou record de distanță pentru dronele ucrainene. O rafinărie din orașul rus Ufa, situată la peste 1.300 de kilometri de graniță, a fost lovită în timpul nopții, în cea de-a 1499-a zi de război. În același timp, Moscova a lansat peste 170 de drone asupra Ucrainei și a demarat o mobilizare mascată, obligând companiile să trimită angajați pe front.
Atac la 1.300 km adâncime în Rusia
Rafinăria Bashneft-Novoil din orașul Ufa a fost ținta unui atac cu drone în primele ore ale dimineții. Un incendiu a izbucnit imediat în interiorul unității, iar o clădire rezidențială din apropiere a fost si lovită și a luat foc. Autoritățile locale au transmis că incendiile au fost stinse și nu s-au înregistrat victime.
Orașul Ufa, aflat în republica Bașchiria, se găsește la aproximativ 1.300 km de cea mai apropiată graniță a Ucrainei cu Rusia, marcând una dintre cele mai adânci lovituri de acest fel de la începutul conflictului.
Răspunsul Rusiei: Peste 170 de drone
Iar riposta rusă nu a întârziat. Forțele Moscovei au atacat în zori mai multe blocuri și instalații de infrastructură civilă din regiunea Odesa. Oleh Kiper, șeful administrației militare regionale, a confirmat pagubele: „Clădiri rezidențiale și zona portuară au fost afectate. Containere și patru mașini au luat foc în zona portuară, iar două depozite au fost avariate”.
Și orașul Harkov a fost vizat, unde o dronă a lovit un bloc cu nouă etaje, rănind două persoane. În total, Rusia a lansat 172 de drone în cursul nopții. Apărarea aeriană ucraineană a reușit să doboare 147 dintre acestea în nordul, sudul și estul țării.
Mobilizare mascată la Moscova
Pe plan intern, ministerul rus al Apărării a inițiat o mobilizare mascată pentru a compensa pierderile uriașe de pe front. Pentru prima dată, autoritățile din regiunea Riazan au confirmat oficial existența unor cote de recrutare pentru companii. Pe bune, cum vine asta? Ei bine, între 20 martie și 20 septembrie, firmele cu peste 150 de angajați, de stat sau private, trebuie să furnizeze voluntari.
Companiile cu mai puțin de 300 de angajați trebuie să selecteze două persoane. Cele cu un număr de angajați între 300 și 500 vor trimite trei persoane, iar cele cu peste 500 de angajați sunt obligate să găsească cinci candidați. Sancțiunile pentru neconformare sunt drastice: o amendă de un milion de ruble (12.200 de dolari) sau arestarea administrativă a directorului pentru 30 de zile. Autoritățile pot recurge și la măsuri neoficiale pentru a hărțui compania (de exemplu prin inspecții).
Declarații politice și lupte pentru Lugansk
Dar, pe frontul diplomatic, lucrurile sunt la fel de complicate. Președintele american Donald Trump a declarat că „SUA au cheltuit miliarde de dolari și nu ar fi trebuit să se implice în Ucraina, deoarece această țară se află la mii de kilometri distanță, peste ocean”. El a criticat administrația Biden pentru că a oferit Ucrainei 350 de miliarde de dolari și cantități uriașe de muniție fără a primi nimic în schimb.
În schimb, președintele Volodimir Zelenski a mulțumit din nou Statelor Unite după discuțiile purtate cu negociatorii americani. Liderul de la Kiev a acuzat însă Moscova că a refuzat un armistițiu de Paște. „Rusia a răspuns cu drone Shahed și își continuă operațiunile teroriste împotriva sectorului nostru energetic, împotriva infrastructurii noastre”, a spus Zelenski. El a adăugat că „o încetare a focului de Paște ar putea fi exact semnalul care să le arate tuturor că diplomația poate avea succes”.
Pe front, armata ucraineană a negat ferm afirmația Rusiei că ar fi preluat controlul total asupra regiunii Lugansk. Brigada a Treia de Asalt a Ucrainei a transmis pe Telegram: „În mod simbolic, pe 1 aprilie, ministerul rus al Apărării a anunțat din nou capturarea completă a regiunii Lugansk de către trupele sale. De fapt, forțele ucrainene – unități ale Brigăzii a Treia de Asalt – rămân în regiune”.
Propagandă, acuză ucrainenii.
Într-o mișcare cu impact regional, Parlamentul de la Chișinău a aprobat retragerea definitivă a Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Decizia a fost motivată de faptul că valorile organizației nu mai sunt respectate, făcându-se referire directă la războiul Rusiei împotriva Ucrainei și la prezența militară ilegală pe teritoriul Republicii Moldova.
