Ucraina nu a interceptat nicio rachetă balistică rusească din 29.

Apărarea aeriană ucraineană nu a reușit să intercepteze niciuna dintre cele 29 de rachete balistice lansate de Rusia în timpul atacului din noaptea de 6 iulie, a confirmat colonelul Iurii Ihnat, purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ale Ucrainei. Această informare precede summitul NATO de la Ankara, ce începe marți, unde apărarea antiaeriană a Ucrainei este un punct de discuție important.

Eșecul nu privește un atac izolat, ci o vulnerabilitate repetată. Potrivit domnului Ihnat, Ucraina nu deține mijloacele necesare pentru a contracara rachetele balistice rusești. Pentru a le doborî, este nevoie de sisteme specifice și de o alimentare constantă cu interceptoare PAC-2 și PAC-3. Fără acestea, loviturile balistice devin mai dificil de oprit decât alte atacuri aeriene.

Miza este directă pentru populația civilă și infrastructura ucraineană. Dacă aceste rachete trec de apărare, pierderile umane și costurile de reconstrucție cresc. Astfel, Rusia obține un avantaj tactic clar, putând lovi mai des și mai eficient ținte pe care Ucraina nu le poate proteja suficient.

Colonelul Iurii Ihnat a rezumat situația fără echivoc.

„Rata de succes [a interceptărilor] este scăzută, ca să o spunem blând.”

Problema este agravată de ritmul de consum al interceptoarelor. Sistemul Patriot, fabricat în SUA, rămâne, potrivit oficialilor, singura apărare eficientă a Ucrainei împotriva rachetelor balistice. Totuși, stocurile au scăzut la un nivel considerat critic de redus. Rusia cunoaște acest lucru, spune domnul Ihnat, și își adaptează atacurile pentru a exploata exact această vulnerabilitate.

Rusia produce mai multe rachete balistice decât pot fi înlocuite interceptoarele folosite de Ucraina

Datele invocate de oficialii ucraineni relevă un dezechilibru ce explică de ce atacurile balistice au devenit mai apăsătoare. Rusia produce aproximativ 120 de rachete balistice lunar și a lansat recent circa 30 într-o singură noapte. În același timp, compania Lockheed Martin produce aproximativ 600 de interceptoare anual, adică în jur de 60-65 pe lună, conform domnului Volodimir Zelenski. Raportul este relevant chiar și fără alte calcule: producția anuală de interceptoare trebuie împărțită între mai multe state, în timp ce Rusia își concentrează utilizarea rachetelor pe un singur front.

Pe baza datelor relatate de Euronews, războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului ar fi epuizat aproape o treime din stocul global de interceptoare Patriot, iar statele din Golf ar fi tras colectiv peste 1.100 de interceptoare în ultimele luni. Aceste informații sunt prezentate ca neconfirmate, dar ele descriu presiunea suplimentară exercitată asupra unei resurse deja limitate.

Pentru Ucraina, efectul este imediat: chiar dacă primește sisteme, fără muniția aferentă, acestea rezolvă problema doar parțial. Pentru aliați, discuția nu mai vizează doar livrarea unor baterii, ci și capacitatea de a susține în timp consumul de interceptoare.

Zelenski aduce presiunea pe summitul NATO de la Ankara

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a legat explicit aceste lipsuri de reuniunea aliată ce începe marți la Ankara. Luni dimineață, dumneavoastră ați afirmat că este „critic important ca lumea, în primul rând Statele Unite și partenerii noștri europeni, să iasă de la Summitul NATO de la Ankara cu decizii puternice în sprijinul apărării aeriene a Ucrainei”.

Mesajul Kievului este că lipsa deciziilor rapide are efecte pe teren. Dacă interceptoarele Patriot rămân puține, Rusia este încurajată să continue loviturile asupra zonelor locuite.

„Atâta timp cât rachetele Patriot rămân în stocurile aliaților noștri, Rusia este doar încurajată să continue să «învingă» clădirile rezidențiale. Statele Unite și Europa au suficientă forță pentru a opri această teroare.”

Formularea domnului Zelenski arată și tipul de decizie pe care Ucraina îl așteaptă: nu doar declarații politice, ci un transfer efectiv de sisteme și de muniție. Informațiile disponibile până acum nu precizează ce hotărâri concrete vor fi adoptate la summit, dar apărarea antiaeriană este anunțată ca temă de discuție.

Presiunii militare i se alătură un mesaj politic

Și diplomația ucraineană încearcă să transmită că vulnerabilitatea din aer nu va rămâne fără răspuns. Vsevolod Chentsov, ambasadorul Ucrainei la UE, a susținut într-o intervenție la emisiunea „Europe Today” de la Euronews că Moscova încearcă să arate că va continua războiul.

„Rusia trimite mesajul că vor să continue acest război. Dar cu siguranță, atât Ucraina, cât și aliații noștri vor trimite mesajul nostru înapoi, pentru că războiul se întoarce în Rusia. Și Ucraina are deja răspunsul ei, și noi îl numim sancțiuni cinetice.”

Dincolo de acest mesaj politic, limita practică rămâne aceeași: fără interceptoare suficiente, apărarea marilor orașe și a infrastructurii critice depinde de stocuri care se consumă mai repede decât pot fi refăcute. Acest dezechilibru poate influența durata conflictului, deoarece Rusia își poate calibra atacurile tocmai acolo unde știe că apărarea ucraineană este mai slabă.

Colonelul Iurii Ihnat a spus că Ucraina va continua să folosească toate canalele diplomatice disponibile pentru a-și consolida capacitățile de apărare aeriană, iar problema este așteptată să fie discutată la summitul NATO de la Ankara, ce începe marți.