UE cere măsuri de securitate urgente din cauza conflictului din Orientul Mijlociu
Uniunea Europeană le cere statelor membre să își întărească urgent măsurile de securitate și să-și protejeze infrastructura critică. Avertismentul, transmis de Comisia Europeană, vine pe fondul riscurilor tot mai mari generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Oficialii de la Bruxelles au identificat o serie de vulnerabilități la controlul frontierelor, dar și în protecția unor sectoare cheie.
Este necesară o pregătire serioasă pentru a evita o escaladare.
Mesajul a fost transmis direct miniștrilor de interne din cele 27 de state membre de către Magnus Brunner, comisarul european pentru securitate internă. Acesta a insistat că, deși se dorește o rezolvare pașnică, UE trebuie să fie gata de orice. „Deși cu toții sperăm la o rezolvare rapidă a conflictului din Orientul Mijlociu, trebuie să fim pregătiți pentru toate scenariile posibile”, a transmis comisarul într-o comunicare oficială, citată de Euractiv.
Infrastructura critică, o țintă ușoară
Unul dintre punctele centrale ale avertismentului este protecția infrastructurii esențiale. Comisia Europeană a cerut statelor să aplice integral legislația adoptată la nivelul UE încă din 2022, care vizează exact acest domeniu. Actul normativ acoperă o gamă largă de sectoare, de la rețele energetice și transporturi până la instituții financiare și sisteme de sănătate. Acestea sunt considerate de oficialii europeni drept posibile „ținte ușor de atacat” în contextul actual de securitate.
Însă, aplicarea acestor reguli întâmpină dificultăți majore.
Termenul legal pentru introducerea acestor reguli în legislația națională a expirat în 2024, dar un număr de state nu au finalizat încă procesul. Chiar și în țările care au transpus directiva la timp, implementarea efectivă a măsurilor de securitate se dovedește a fi o provocare. „Un număr de state membre nu au finalizat încă transpunerea, iar pentru cele care au pus în aplicare legile, rămân provocări în ceea ce privește implementarea”, se arată în documentul Comisiei.
Situația este similară și în domeniul securității cibernetice. Mai multe guverne se confruntă cu probleme în aplicarea directivei NIS2, un set de reguli menit să întărească reziliența sectoarelor critice împotriva atacurilor informatice, care sunt tot mai frecvente și mai sofisticate.
Vulnerabilități la frontiere și riscul terorist
O altă îngrijorare majoră a Comisiei Europene este legată de securitatea frontierelor externe. În acest sens, implementarea noului sistem de intrare/ieșire (EES) este considerată o prioritate. Sistemul, care colectează date biometrice ale călătorilor din afara UE, ar trebui să fie pus în funcțiune de majoritatea statelor în perioada imediat următoare. Bruxelles-ul avertizează însă că o implementare incompletă sau necoordonată riscă să creeze noi „lacune de securitate” în loc să le elimine pe cele vechi.
Mai exact, Sistemul de Informații Schengen (SIS) trebuie folosit la capacitate maximă pentru identificarea persoanelor considerate riscante. Comisarul Brunner a subliniat că acest instrument este fundamental pentru a preveni intrarea unor indivizi periculoși în spațiul comunitar. „Acest lucru este deosebit de important în contextul potențialului întoarcere a luptătorilor teroriști străini”, a declarat oficialul european.
Ca măsură concretă și imediată, Comisia Europeană a alocat deja un fond de 5 milioane de euro pentru a sprijini securizarea siturilor evreiești de pe teritoriul Uniunii. Aceste lăcașuri de cult și centre comunitare sunt considerate posibile ținte în contextul tensiunilor actuale. Instituția europeană analizează și posibilitatea de a suplimenta aceste fonduri, în funcție de evoluția situației.
Deși până acum nu a fost înregistrată o creștere a fluxurilor de migranți către Uniunea Europeană din cauza conflictului, oficialii europeni cer statelor membre să accelereze pregătirile pentru noul pact privind migrația și azilul. Termenul limită pentru implementarea acestuia este luna iunie a acestui an.
