Un resort de lux pune în joc drumul Albaniei spre UE. Ce schimbă rezoluția adoptată la Strasbourg
Parlamentul European a cerut Albaniei un moratoriu imediat asupra noilor permise și construcțiilor în zonele protejate, într-o rezoluție adoptată la Strasbourg, luni, pe baza Raportului Comisiei din 2025 despre Albania. Intervenția ridică presiunea asupra guvernului condus de Edi Rama, după 18 zile de proteste continue împotriva unui resort de lux asociat cu Jared Kushner.
Pe scurt, miza nu este doar un proiect imobiliar. Pentru Albania, disputa atinge două puncte sensibile: respectarea standardelor de mediu cerute de Uniunea Europeană și ritmul negocierilor de aderare. Dacă lucrările merg înainte fără evaluarea promisă a impactului asupra mediului, avertismentul Bruxellesului se poate traduce în pierderea avântului în procesul de integrare europeană, exact într-un moment în care autoritățile încearcă să arate că pot respecta regulile UE.
Rezoluția vine după ceea ce protestatarii au numit „Revoluția Flamingo”, o mișcare care a adunat 18 zile consecutive de manifestații în Albania și acțiuni ale diasporei în SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Suedia și Australia. Pentru premierul Edi Rama, presiunea este dublă: internă, din partea unei mobilizări civice descrise drept cea mai amplă din ultimele decenii, și externă, din partea instituțiilor europene care cer schimbări legislative, nu doar promisiuni.
Într-o postare pe Instagram, Edi Rama a răspuns criticilor și a susținut că zona va fi protejată chiar dacă proiectul merge mai departe. Mesajul a fost formulat explicit în jurul ariilor vizate, Vjosa-Narta și Zvërnec, aflate în centrul disputei.
Parlamentul European cere modificarea legilor, nu doar oprirea lucrărilor
Parlamentul European și Comisia Europeană presează Albania să anuleze modificările aduse legii privind zonele protejate și să abroge legea privind investițiile strategice. Acesta este punctul cu efect practic cel mai mare: dacă legislația rămâne neschimbată, proiecte similare pot continua să fie aprobate; dacă este revizuită, guvernul pierde instrumentul care a deschis calea unor dezvoltări precum cea asociată cu Jared Kushner.
Datele publicate până acum nu precizează statutul exact al lui Jared Kushner în proiect, adică dacă este investitor direct sau implicat într-o altă formulă. Nici numele celorlalți investitori și nici termenele pentru evaluarea de mediu promise de guvernul albanez nu au fost anunțate până acum. Dar cererea politică a Strasbourgului este limpede: oprirea noilor aprobări și a construcțiilor în zone protejate până când regulile și evaluările sunt aliniate standardelor europene.
Comisarul pentru Extindere, Marta Kos, a declarat luni reporterilor că a primit „asigurări din partea Guvernului Albaniei că va fi efectuată o evaluare completă a impactului asupra mediului și că standardele europene de mediu vor fi respectate”. Formula contează. Nu este o confirmare că evaluarea a început sau că are un termen, ci doar că Executivul de la Tirana a oferit garanții politice.
Potrivit Politico, Comisia Europeană avertizase deja în raportul său și în ultimele săptămâni că Albania riscă să piardă ritmul în procesul de aderare dacă avansează cu proiectul fără evaluarea impactului asupra mediului. Pentru un stat candidat, o astfel de frânare înseamnă cost politic și diplomatic, fiindcă fiecare capitol de negociere depinde de credibilitatea cu care sunt aplicate standardele europene, inclusiv cele de mediu.
Protestele „Revoluția Flamingo” testează politic poziția lui Edi Rama
Edi Rama a respins rezoluția într-o postare pe Instagram și a insistat că „flamingii vor fi protejați, Vjosa-Narta va fi protejată, Zvërnec va fi dezvoltat pe baza unei Evaluări a Impactului Asupra Mediului conform standardelor Uniunii Europene”. Mesajul încearcă să împace două tabere care, de fapt, cer lucruri diferite: investitorii au nevoie de continuitate pentru proiect, iar protestatarii cer oprirea lui și schimbarea cadrului legal.
Iar tonul folosit în Parlamentul European arată că disputa nu mai este privită ca o controversă locală. Tineke Strik, europarlamentar olandez din grupul Verzilor-Alianța Liberă Europeană și raportor alternativ pentru raportul Comisiei din 2025 despre Albania, a legat direct protestele de aderarea la UE.
„Protestul flamingo arată că cetățenilor le pasă de protejarea mediului și de aderarea la UE. Vom fi alături de ei, sprijinind protestul lor împotriva aliaților lui Trump care exploatează patrimoniul lor natural și sprijinind drumul lor spre UE.”
Asocierea proiectului cu Jared Kushner ridică și o miză de imagine, fiindcă tema nu mai privește doar turismul de lux sau investițiile, ci și legătura cu cercul politic din jurul lui Donald Trump. Pentru guvernul albanez, asta înseamnă că orice pas făcut în zonă va fi citit simultan în cheie economică, de mediu și geopolitică.
Și Ilaria Salis, europarlamentar italian, a folosit dezbaterea de marți pentru a transforma cazul într-un semnal politic mai larg despre direcția Albaniei.
„Europa ar trebui să acorde o atenție deosebită celor ce se întâmplă în Albania. Nu există o garanție mai bună pentru drumul spre aderarea la Uniunea Europeană decât un popor viu, conștient, capabil să se mobilizeze împotriva capitalismului prădător, în apărarea justiției, a bunurilor comune și a libertății.”
Situația actuală: certitudini și incertitudini privind proiectele
Faptul cert este rezoluția adoptată la Strasbourg și cererea de moratoriu imediat. Cert este și că Parlamentul European și Comisia Europeană vor schimbări în legislația albaneză privind zonele protejate și investițiile strategice. Nu este clar, în schimb, care sunt articolele modificate din aceste legi, cine sunt toți investitorii implicați în proiect și în ce calendar ar urma să fie făcută evaluarea de mediu invocată de guvern.
Numai că exact aceste necunoscute fac ca disputa să depășească granițele Albaniei. Pentru statele candidate, regulile de mediu nu sunt o anexă tehnică, ci un test de guvernare. Iar pentru investitori, un moratoriu cerut de Parlamentul European înseamnă risc de întârziere, revizuire sau blocaj.
Pasul următor anunțat până acum rămâne evaluarea completă a impactului asupra mediului, promisă luni de Guvernul Albaniei comisarului pentru Extindere, Marta Kos, fără un termen public pentru finalizare.
