Un singur veto poate frâna sancțiunile UE contra Rusiei. De ce este România invocată pozitiv în disputa din Bulgaria
Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a anunțat joi, înaintea reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, că Sofia va bloca ultimul pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, invocând atât riscuri economice pentru țara sa, cât și opoziția față de măsurile care l-ar putea viza pe patriarhul rus Kirill.
Dincolo de anunț, miza imediată este una politică: un singur veto poate frâna un nou pachet de sancțiuni al UE, într-un moment în care blocul încearcă să păstreze o linie comună față de Moscova. Pentru România, care este dată în dezbaterea bulgară drept exemplu de aliniere la deciziile europene, episodul consolidează imaginea de partener previzibil la granița estică a Uniunii.
Ruptura este vizibilă chiar în Parlamentul bulgar. Daniel Mitov (parlamentar, partidul de opoziție GERB) a susținut că discuția nu privește credința ortodoxă sau Biserica Ortodoxă Rusă ca instituție, ci rolul public al patriarhului Kirill în susținerea războiului dus de Rusia în Ucraina.
„Nimeni nu sancționează credința ortodoxă, nimeni nu sancționează Biserica Ortodoxă Rusă ca instituție religioasă.”
Mitov a legat disputa și de orientarea strategică a Bulgariei. El a spus că memoria istorică nu poate dicta politica externă actuală a statului bulgar, într-o trimitere la reflexele pro-ruse încă prezente în spațiul public de la sud de Dunăre.
Iar aici apare și comparația cu vecinii. Bozhidar Bozhanov (reprezentant al partidului liberal „Da, Bulgaria”) a avertizat că Sofia riscă să repete retorica obstrucționistă folosită în alte rânduri de Ungaria în interiorul UE. El a subliniat că state ortodoxe precum Grecia și România nu au ales această poziție, ceea ce mută discuția din registrul religios în cel strict politic.
Potrivit Mediafax, Bozhanov a cerut explicit ca religia să nu fie folosită ca instrument politic, argumentând că un conflict despre sancțiuni și război nu poate fi transformat într-o confruntare despre identitatea ortodoxă a statelor din regiune.
„Să nu se folosească religia în scopuri politice.”
Radev invocă economia, dar nu a prezentat măsuri sau cifre
Argumentul oficial al premierului Rumen Radev este că noul pachet de sancțiuni ar putea lovi economia bulgară. Numai că, din datele făcute publice până acum, nu au fost indicate sectoarele afectate, costurile estimate, o comparație cu pachetele anterioare de sancțiuni sau măsuri compensatorii pe care guvernul bulgar le-ar propune.
Pentru cititorul român, acest detaliu contează. Când un guvern invocă impact economic fără să spună unde cade nota de plată, asupra cui și în ce cuantum, discuția rămâne în zona politică, nu în cea a unei evaluări concrete de costuri. Iar în astfel de dosare europene, lipsa cifrelor slăbește argumentul public, chiar dacă veto-ul rămâne un instrument legal.
Radev a încercat să justifice decizia prin separarea religiei de politică. Mesajul său a fost formulat chiar înaintea reuniunii de la Bruxelles, într-un moment în care fiecare poziționare națională cântărește în raportul de forțe din Consiliu.
„Să nu amestecăm politica cu religia. Astăzi, la Sofia, am spus că epoca cruciadelor s-a încheiat. Acest război a depășit deja tranșeele. S-a extins la economie, la energie, vedem că afectează cultura și sportul, iar acum nu mai rămâne decât să cuprindă și religia. Da, vom exercita dreptul de veto.”
Șeful guvernului bulgar a mers mai departe și a prezentat legătura dintre cele două biserici ortodoxe drept un argument de reținere politică față de sancțiune.
„Nu-mi pasă ce face patriarhul (Kirill – n.r.). Mă interesează întreaga societate rusă care are această biserică. Este ortodoxă orientală, la fel ca a noastră. Suntem o singură familie”, a afirmat Radev.
România intră în dezbaterea bulgară ca reper de aliniere europeană
Pentru București, efectul cel mai clar este de imagine și poziționare. România este invocată în disputa de la Sofia drept exemplu de stat ortodox care nu contestă linia comună a Uniunii privind sancțiunile împotriva Rusiei. Într-o regiune în care fiecare fisură este atent observată, această diferență contează atât politic, cât și diplomatic.
Dar miza nu este doar una de percepție. Dacă Bulgaria își menține veto-ul, semnalul transmis este că unitatea UE pe dosarul rusesc poate fi fisurată din interior chiar și de state aflate pe flancul estic, cele care au cel mai direct interes de securitate în raport cu războiul din Ucraina. Asta poate complica mesajul european către Moscova și, în același timp, poate ridica presiunea asupra statelor care rămân pe linia majoritară, inclusiv România.
Contextul este unul mai larg: Uniunea Europeană a adăugat constant noi pachete de sancțiuni ca răspuns la agresiunea militară a Rusiei în Ucraina. În acest tip de decizie, coeziunea este aproape la fel de importantă ca măsura în sine, fiindcă orice excepție sau blocaj este citit ca semn de slăbiciune politică.
Și mai există un efect secundar. Disputa despre includerea patriarhului Kirill mută discuția și asupra rolului public jucat de liderul Bisericii Ortodoxe Ruse în susținerea războiului, temă pe care o parte a clasei politice bulgare încearcă să o separe de argumentul religios.
Reacția instituțiilor europene și a celorlalte state membre la anunțul lui Radev nu a fost prezentată până acum, iar Bulgaria nu a anunțat alternative concrete la pachetul de sancțiuni sau un calendar pentru o eventuală schimbare de poziție. Faptul imediat este acesta: joi, înaintea Consiliului European de la Bruxelles, premierul bulgar a spus că țara sa va folosi dreptul de veto.
