Unde se află cea mai veche cramă, înființată în urmă cu aproape 1200 de ani

De Jurnalul Național Actuale Agricultură 172 citiri
5 min citire

Inrolare trafic.ro




 

Vechii egipteni au fost primii care au băut vin. Pe atunci, vinul era consumat de cei din înalta societate, iar berea era băutura oamenilor de rând. Egiptenii s-au inspirat din Levant, care făcea vin încă din anul 4000 î.Hr. O cramă veche a fost găsită în 2019 în Armenia, în interiorul unei peșteri de pe coasta unui deal. Crama datează din anul 3500 î.Hr. și arată cum se făcea vinul.

Însă, vinul este și mai vechi decât atât. În 2004, fluide rămase în vase de ceramică veche de 90.00 de ani au fost descoperite în China. Vasele fuseseră umplute cu un vin făcut din orez, miere și fructe. Din câte se pare, chinezii făceau Sangria înainte ca cineva să facă vin.

Germania rămâne un simbol al vinurilor vechi

Când cineva se gândește la vin, se gândește automat la vechime. Există un anumit prestigiu asociat cu vinurile vechi. Chiar dacă unii se concentrează pe regiuni istorice, cum ar fi Franța și Italia, cunoscute ca regiuni în care se produce cel mai bun vin, Germania rămâne un simbol al vinurilor vechi.

Acest lucru este evident în modul în care a dăinuit crama Staffelter Hof (numită anterior Stavelot). Există dovezi clare ale producției de vin de aici care datează de peste 1100 de ani.

Care este povestea acestei crame și cum de a rezistat până azi

Numele de la Staffelter Hof, aparținând inițial unei mănăstiri producătoare de vin, datează din anul 862 d. Hr și, prin urmare, este una dintre cele mai vechi crame din lume. Prima documentație scrisă a mănăstirii Staffelter Hof se află pe un document original adăpostit de arhivele orașului (Archives de l’État à Liège ) din Lüttich / Liege, Belgia.

Menținerea unei crame în producție timp de peste 1100 de ani este uluitoare. Staffelter Hof, cea mai veche cramă din lume care funcționează și azi și una dintre cele mai vechi companii conduse în mod continuu uimește și astăzi, scrie Chowhound.

Prima înregistrare a acestei crame provine dintr-un manuscris care datează din anul 862 d.Hr.

Prima înregistrare documentată a acestei crame provine dintr-un manuscris care datează din anul 862 d.Hr., an în care regele Lothar al II-lea a donat Capela Sf. Petru Abației Stavelot, împreună cu „chiria vinului” asociată capelei. Motivul? Mănăstirii îi lipsea vinul.

Deoarece credința creștină cuprinde în mod tradițional asocieri cu vinul, nu este surprinzător faptul că multe mănăstiri din toată Europa au ajuns crame autorizate chiar de Biserică în perioada medievală.

Vinul este esențial pentru săvârșirea slujbelor. Este cazul Staffelter Hof, condusă fie de biserică, fie de guvernul național, până în 1805, când terenul a fost cumpărat de Peter Schneiders. De atunci, descendenții lui Schneiders au păstrat crama, din generație în generație, până în ziua de azi.

Staffelter Hof este specializată în producerea Riesling-ului

Denumit adesea și „regele vinurilor albe” vinul Riesling a cucerit inimile pasionaților de vinuri cu echilibrul său rafinat de dulceață, aciditate și complexitate aromatică.

Actualul supraveghetor al moșiei, Jan Matthias Klein, produce în continuare vinuri în mod tradițional, dar s-a orientat și către practici mai moderne. În 2011, Staffelter Hof a început să producă vin organic, folosind pesticide naturale pe vița-de-vie. De asemenea, vinurile sunt în mare parte nefiltrate, îmbuteliate manual și nu folosesc sulf. Toate aceste trăsături se pretează obiectivului lui Klein de a face vinul cât mai natural.

Vinurile Staffelter Hof au fost descrise ca fiind dulci, acide, proaspete și ușoare. Un grad de alcool relativ scăzut (sub 11%) face ca aceste vinuri să fie accesibile și răcoritoare.

Metodele naturale de îmbuteliere ale Staffelter Hof lasă chiar și urme de CO2 care conferă băuturii un parfum special.

Sursa – www.capital.ro