Uniunea Europeana sanctioneaza colonistii israelieni. Noul guvern maghiar a votat masura
Miniștrii de externe din Uniunea Europeană au aprobat luni un nou pachet de sancțiuni împotriva coloniștilor israelieni din Cisiordania. Măsura a devenit posibilă abia după ce noul guvern al Ungariei, condus de premierul Péter Magyar, a renunțat la vetoul impus anterior de fostul prim-ministru Viktor Orbán.
Ce prevăd noile restricții europene
Sancțiunile vizează direct blocarea activelor financiare și interdicții de călătorie pe teritoriul european. „Astăzi, am ajuns la un acord politic pentru a sancționa coloniștii extremiști israelieni și entitățile”, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene, la finalul reuniunii de la Bruxelles.
Oficialul european a explicat pe rețeaua X că decizia marchează o schimbare de direcție. „Ieșim din impasul politic care a existat mult timp. Violența și extremismul atrag consecințe.”
Dar pachetul lovește pe două fronturi. Pentru a obține sprijinul tuturor țărilor membre, măsurile vor ținti și membrii Hamas, organizație desemnată drept teroristă de blocul comunitar.
Cum se simte decizia pe piața internă
Așa cum se explică într-o analiză publicată recent de Euronews, decizia de luni nu vine din senin. Ea urmează după două luni de violențe continue în teritoriu.
Iar o decizie luată la Bruxelles privind eventuale embargouri comerciale ne privește direct. Dacă UE decide să blocheze importurile din anumite zone de conflict, mărfurile respective dispar automat și de pe rafturile supermarketurilor din România, conform regulilor stricte ale pieței unice europene.
Hotărârea miniștrilor europeni vine pe fondul a ceea ce purtătorul de cuvânt al ONU pentru Drepturile Omului, Thameen Al-Kheetan, a numit recent „extinderea ilegală a coloniilor” și „anexarea unor mari părți din Cisiordania ocupată”.
În 2024, blocul comunitar a mai sancționat cinci persoane și trei entități. Consiliul European i-a considerat pe aceștia „responsabili de încălcări grave și sistematice ale drepturilor omului împotriva palestinienilor din Cisiordania”. Printre cei vizați se numără Moshe Sharvit, activ în Valea Iordanului. Despre el, documentele europene notează că „hărțuirea fizică și verbală împotriva acestor comunități a escaladat din octombrie 2023”.
Curtea Internațională de Justiție a catalogat deja „prezența continuă în Teritoriul Palestinian Ocupat” drept „ilegală”.
Reacția dură a Israelului și planurile pe termen lung
Cum a primit guvernul israelian această veste?
Ministrul de externe Gideon Sa’ar a reacționat imediat luni. El a numit măsura „arbitrară”, acuzând UE că sancționează cetățeni și entități „din cauza opiniilor lor politice și fără niciun temei”.
„Israelul a susținut, susține și va continua să susțină dreptul evreilor de a trăi în inima patriei noastre”, a scris Sa’ar. Oficialul a adăugat tăios: „Niciun alt popor din lume nu are un drept documentat și de lungă durată asupra pământului său în felul în care poporul evreu îl are asupra Țării lui Israel.”
Să fim serioși, tensiunile economice abia acum încep să se contureze. UE analizează opțiuni și mai drastice (discutate intens la nivel tehnic în ultimele săptămâni). Pe masă se află un potențial embargou comercial pentru produsele provenite din colonii sau aplicarea unor tarife vamale uriașe, menite să facă acest comerț prohibitiv.
Spania, Irlanda și Slovenia cer chiar suspendarea acordului de asociere cu Israelul și sancționarea miniștrilor de extremă dreapta Itamar Ben-Gvir și Bezalel Smotrich.
Și totuși, Germania și Italia se opun vehement acestor pași radicali.
Orice viitoare decizie comercială restrictivă va necesita un vot cu majoritate calificată din partea celor 27 de state membre.
