USR cere tăierea diurnelor de 40% din salariu pentru magistrați

USR trage un semnal de alarmă și face apel la toate partidele parlamentare să aprobe luni, în Senat, un proiect de lege esențial. Miza? Reducerea diurnelor uriașe de delegare sau detașare ale magistraților, care pot ajunge și la 40% din salariul lunar, și alinierea acestora la nivelul primit de funcționarii publici. Proiectul a fost depus încă din decembrie 2025 de deputații Alin Stoica, Oana Murariu, Stelian Ion și Alexandru Dimitriu.

Un spor care ajunge la 40% din salariu

La prima vedere, lucrurile par simple, dar diavolul stă în detalii. Proiectul USR vrea să modifice OUG 27/2006, astfel încât diurna să fie o sumă fixă, nu un procent din salariu. În prezent, mecanismul este unul extrem de generos: diurna este de 2% din indemnizația brută de încadrare. Pe bune, ce înseamnă asta în bani?

Deputatul USR Alin Stoica explică calculul. „Hai să o punem în context. 2% pe zi din salariul lunar, înseamnă de fapt 40% pe lună”. Da, ați citit bine. Un magistrat delegat sau detașat poate încasa, pe lângă salariu, un bonus de aproape jumătate din acesta, doar din diurnă.

RecomandariPensia magistraților scade dramatic cu 70% din salariu începând cu anul viitor

„Morcovul și bățul” din justiție

Iar acest mecanism, susțin inițiatorii, nu este deloc întâmplător, ci este folosit pentru a încuraja anumite delegări și detașări în sistemul judiciar. Este, practic, o metodă de control. Potrivit lui Stoica, sistemul funcționează ca o recompensă, dar și ca o amenințare.

„Această majorare substanțială constituie «morcovul», motivarea pozitivă pe care o folosește oligarhia din fruntea magistraturii de azi, pentru a convinge magistrații să accepte delegările și detașările. În același timp, constituie și «bățul», pentru că încetarea delegării sau detașării vine și cu pierderea acestui stimulent financiar”, afirmă deputatul USR.

Fenomenul „Delegatocrației”

Dar cum influențează acest sistem, în mod concret, actul de justiție? Alin Stoica susține că impactul este direct asupra modului în care sunt ocupate funcțiile de conducere. Cifrele sunt grăitoare: peste jumătate dintre șefii din sistemul judiciar ajung în funcții prin delegare sau detașare (un mecanism care ocolește evaluarea standard), nu prin concurs.

RecomandariLucian Bode respinge revenirea lui Ludovic Orban în PNL. Conducerea, atac la dizidenți.

Și nu e totul. Deputatul USR lansează o serie de întrebări retorice care arată amploarea problemei. „Să punem la socoteală și faptul că mai mult de jumătate din magistrații din funcție de conducere sunt numiți prin delegare/detașare, nu prin concurs? Să mai menționăm și faptul că mulți dintre magistrații care lucrează în CSM sunt detașați din instanțe și beneficiază de acest «spor» de prietenie?”.

O justiție cu două viteze

Dincolo de cifre, există și un efect uman, profund demotivant pentru restul magistraților care nu fac parte din cercurile de influență.

Aceștia muncesc cot la cot cu cei detașați, dar sunt plătiți mare mai puțin pentru aceleași atribuții. Alin Stoica concluzionează dur, subliniind cum un simplu articol de lege poate vicia un întreg sistem. „Să mai menționăm și efectul demotivant pe care această diferență îl are asupra celorlalți magistrați care nu sunt în cercul tovarășilor Liei? Magistrați care au aceleași atribuții, dar care sunt plătiți cu 40% mai puțin. Iată cum, un articol aparent lipsit de importanță stă la baza unui fenomen care denaturează actul de justiție în România – Delegatocrația”, mai spune deputatul USR.

RecomandariCe se întâmplă în PNL după căderea Guvernului. Ilie Bolojan a făcut anunțul oficial