Valurile de căldură sporesc pericolul unui accident vascular cerebral, mai ales peste 30°C

Valurile de căldură sunt asociate cu un risc mai mare de accident vascular cerebral, în special când temperaturile depășesc 30°C. Încălzirea climei poate afecta sănătatea creierului și prin nopțile care perturbă somnul, iar persoanele cu afecțiuni preexistente pot fi mai vulnerabile.

O estimare privind evoluția accidentelor vasculare cerebrale asociate căldurii apare într-un material video Euronews: „Se consideră că, poate, în următorii 20–30 de ani, această proporție a accidentelor vasculare cerebrale asociate căldurii, cum le numim noi, care acum este sub 1% din toate cazurile de accident vascular cerebral, va crește la 5–8%.”

Migrenele, tulburările de somn, boala Parkinson și demența afectează milioane de oameni în întreaga lume. Euronews avertizează că temperaturile în creștere, calitatea slabă a aerului și răspândirea bolilor infecțioase ar putea spori povara afecțiunilor neurologice.

Deshidratarea și poluarea adaugă riscuri pentru creier

Legătura dintre căldură și circulația sângelui este explicată în același material: „În cazul căldurii, este vorba și despre deshidratare. Apoi, despre creșterea coagulării sângelui. Iar aceasta îți crește riscul de accident vascular cerebral, de exemplu.”

Persoanele cu boala Parkinson pot fi deosebit de vulnerabile la deshidratare. Separat, poluarea aerului poate declanșa inflamație și poate afecta atât creierul, cât și vasele de sânge.

Nopțile mai calde pot scurta durata somnului și pot reduce somnul REM. Somnul insuficient pentru o perioadă îndelungată, nu doar pentru o noapte, poate avea consecințe asupra funcționării creierului și sănătății generale. Într-o intervenție, un vorbitor asociază această lipsă prelungită de somn cu un risc crescut de accident vascular cerebral sau demență.

Vulnerabilitatea diferă în funcție de sănătate și condițiile de trai

Schimbările de mediu pot afecta mai mult următoarele categorii:

• Copiii.
• Femeile însărcinate.
• Persoanele vârstnice.
• Persoanele cu afecțiuni preexistente.

În cazul sarcinii, un vorbitor menționează cercetări asupra efectelor expunerii la căldură sau frig extrem asupra conectivității creierului, adică a legăturilor dintre zonele acestuia. Aceste efecte au fost studiate 10 ani mai târziu. El amintește și studii care indică un anumit efect al căldurii din timpul sarcinii asupra funcțiilor cognitive, fără a-l descrie drept unul de amploare mare.

Posibilitățile de protecție depind și de resursele financiare. Această diferență este explicată în materialul Euronews: „Dacă este cald și nu îți poți permite aer condiționat, atunci ești mai afectat decât, poate, alte persoane care își pot permite.”

Persoanele cu resurse mai puține pot locui în medii mai expuse la căldură și poluare. Contează și alimentele pe care și le permit, condițiile locuinței și împrejurimile. Zgomotul și conflictele din stradă sunt menționate printre factorii urbani care afectează starea de bine și sănătatea creierului.

Protecția presupune și reducerea expunerii la căldură și poluare

Îngrijirea medicală este doar una dintre componentele protejării sănătății creierului. Accesul la spații verzi, un somn mai bun și măsurile de reducere a căldurii și poluării sunt prezentate ca posibile mijloace de diminuare a riscurilor.

Despre timpul petrecut în natură, în același material se afirmă: „Folosirea zonelor verzi, așadar o ieșire în pădure de o oră pe săptămână, îți reduce riscul de accident vascular cerebral cu 3% sau riscul de demență cu 4%.”

Pentru somn, recomandarea formulată este un mediu protejat de lumină și zgomot. La nivelul autorităților, intervenția finală indică necesitatea unor măsuri de protecție împotriva poluării și substanțelor toxice.