Vârsta de pensionare crește la 65 de ani pentru toți românii

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul pregătește o reformă majoră a sistemului de pensionare care va intra în vigoare din 2026. Măsura principală vizează creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru toate domeniile, inclusiv Justiția și MAI, potrivit Csid.

Reforma va elimina diferențele între sectoare

Bolojan a explicat că reforma va fi aplicată unitar în toate domeniile de activitate, eliminând privilegiile de care beneficiază în prezent anumite categorii profesionale. Șeful Executivului consideră că România nu își mai permite să mențină diferențe semnificative între vârstele de pensionare din diverse domenii.

„Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile, în așa fel încât cei care se pensionează să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani. Asta e valabil și pentru celelalte sisteme care se pensionează anticipat”, a declarat Ilie Bolojan la Digi 24.

Premierul a subliniat că actualul sistem generează inechități majore între diferite categorii socio-profesionale, afectând atât echilibrul financiar, cât și funcționarea eficientă a instituțiilor publice.

Presiunea pe bugetul de stat devine nesustenabilă

Motivația principală a reformei este presiunea tot mai mare asupra bugetului de stat, generată de dezechilibrele din sistemul de pensii și deficitul accentuat de forță de muncă. Bolojan a transmis un mesaj ferm privind necesitatea unei reforme profunde, arătând că statul nu își mai permite ieșirea timpurie din activitate a unor angajați care se află încă la un nivel ridicat de experiență și productivitate.

Actualele reguli din Justiție și structurile Ministerului Afacerilor Interne creează discrepanțe evidente față de restul pieței muncii, unde majoritatea angajaților lucrează până la vârsta standard de pensionare.

Exemplul polițiștilor din investigații

Premierul a oferit ca exemplu situația angajaților din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, subliniind că polițiștii din structurile de investigații ating nivelul optim de experiență și eficiență profesională în jurul vârstei de 50 de ani. La acest moment al carierei, aceștia dispun de competențe solide, experiență acumulată și capacitate decizională matură.

În opinia șefului Guvernului, acești specialiști pot să își desfășoare activitatea la standarde ridicate pentru încă aproximativ zece ani. Scoaterea prematură din activitate a unor profesioniști aflați încă la apogeul carierei reprezintă o pierdere semnificativă pentru sistem.

România diferă de restul Europei

Bolojan a arătat că practica pensionării timpurii este specifică României și diferă considerabil de abordarea adoptată în majoritatea statelor europene. În alte țări, angajații cu experiență sunt menținuți în funcții atât timp cât sunt apți din punct de vedere medical și își pot îndeplini atribuțiile.

„Așa este în toată Europa. Nicăieri nu se pensionează oameni experimentați care nu sunt într-o situație de indisponibilitate fizică de a se face datoria mai repede”, a mai declarat premierul.

Retragerea din activitate în țările europene are loc doar în situații justificate de probleme serioase de sănătate, nu automat la o anumită vârstă relativ tânără.

Schimbarea de paradigmă necesară

Diferența de abordare față de Europa evidențiază necesitatea unei schimbări de paradigmă în ceea ce privește gestionarea resurselor umane din sistemele publice din România. Reforma propusă de Guvern urmărește alinierea la standardele europene și optimizarea folosirii experienței acumulate de angajații publici.

Măsura va avea impact major asupra bugetului de pensii și asupra funcționării instituțiilor publice, care vor putea beneficia mai mult timp de experiența angajaților săi. Implementarea reformei din 2026 va permite o tranziție graduală către noul sistem unitar de pensionare.